Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
miercuri, 11 octombrie 2017

CE lansează un apel pentru finalizarea uniunii bancare până în 2018

Autor:

Uniunea bancară trebuie finalizată dacă dorim ca aceasta să îşi atingă potenţialul maxim, respectiv să asigure, pe de o parte, stabilitatea uniunii economice şi monetare (UEM) şi rezilienţa la şocuri a acesteia, iar, pe de altă parte, să limiteze necesitatea partajării publice a riscului, se arată într-un raport publicat miercuri de Comisia Europeană (CE).

Acest lucru este benefic pentru piaţa unică în ansamblul ei, potrivit documentului. 

Datorită iniţiativei CE de a accelera finalizarea aspectelor uniunii bancare care nu au fost încă abordate, cetăţenii şi întreprinderile europene vor beneficia de o integrare financiară sporită şi de un sistem financiar mai stabil. 

Pornind de la progresele semnificative deja realizate în acest sens, Comisia a publicat miercuri o comunicare care schiţează o traiectorie ambiţioasă, dar realistă, prin care garantează ajungerea la un acord cu privire la toate aspectele restante ale uniunii bancare, pe baza angajamentelor asumate de Consiliu. Această comunicare precede reuniunea la nivel înalt a zonei euro din luna decembrie, finalizarea uniunii bancare fiind astfel abordată într-un format inclusiv, în cadrul discuţiilor privind aprofundarea UEM. 

Împreună cu uniunea pieţelor de capital, uniunea bancară finalizată va asigura dezvoltarea unui sistem financiar stabil şi integrat în UE. 

În discursul său privind starea Uniunii, preşedintele Juncker a reiterat faptul că uniunea bancară nu poate funcţiona decât dacă măsurile de reducere a riscului sunt însoţite de măsuri de partajare a acestuia. Comisia a propus deja măsuri menite să reducă şi mai mult riscurile şi să asigure o administrare mai eficace a riscului de către bănci. 

În luna noiembrie a anului trecut, CE a prezentat deja un pachet cuprinzător de reducere a riscului, care aducea modificări legislaţiei bancare. Comisia îndeamnă acum Parlamentul European şi statele membre să urgenteze măsurile în acest sens. Forul comunitar constată o tendinţă de scădere a stocurilor de credite neperformante, însă propune noi măsuri menite să reducă ponderea acestor credite şi să sprijine băncile în eforturile lor de a-şi diversifica investiţiile în obligaţiuni suverane. 

În ceea ce priveşte partajarea riscului, CE prezintă o serie de propuneri care ar permite avansarea negocierilor în Parlamentul European şi în Consiliu cu privire la măsurile care trebuie întreprinse în vederea instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS), menit să garanteze la nivel central depozitele cetăţenilor în cadrul uniunii bancare. Un astfel de sistem ar constitui unul dintre elementele-cheie care încă lipsesc din arhitectura uniunii bancare. 

Comunicarea schiţează totodată măsurile rapide care ar putea fi întreprinse în vederea creării unui mecanism comun de sprijin bugetar la care să se recurgă în ultimă instanţă, obiectiv fără de care statele membre s-au angajat încă din 2013. Acest mecanism ar asigura soliditatea sistemului şi ar garanta faptul că Fondul unic de rezoluţie (FUR) dispune de suficiente resurse chiar şi în cazul în care ar avea loc în acelaşi timp mai multe rezoluţii ale unor bănci importante. 

"Finalizarea uniunii bancare constituie o etapă esenţială pentru viitorul uniunii economice şi monetare şi pentru clădirea unui sistem financiar care să sprijine crearea de locuri de muncă şi creşterea economică. Ne dorim un sector bancar care să absoarbă crizele şi să împartă riscurile prin intermediul canalelor private, astfel încât contribuabilii să nu fie primii care să suporte nota de plată. Astăzi prezentăm idei pragmatice pentru a avansa în paralel cu partajarea riscurilor şi reducerea riscurilor. Sperăm că acestea vor constitui pentru colegiuitorii UE un subiect de reflecţie util, care să le permită să ajungă, până în 2018, la un consens cu privire la măsurile care mai trebuie adoptate", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital. 

Comisia a lansat miercuri un apel către Parlamentul European şi statele membre, invitându-le să adopte cât mai curând posibil propunerile sale de reducere a riscurilor şi de consolidare a rezilienţei băncilor din UE. Comisia a prezentat acest pachet cuprinzător de reforme în luna noiembrie 2016. Propunerile au încorporat acele elemente din normele convenite în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) şi al Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF) care nu fuseseră încă abordate. Prin aceste propuneri se viza finalizarea agendei de reglementare de după criză, astfel încât să se abordeze şi ultimele provocări rămase la adresa stabilităţii financiare. Reforma propusă le va permite, de asemenea, băncilor să continue să finanţeze economia reală. 

Toţi deponenţii din cadrul uniunii bancare ar trebui să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie, indiferent de situarea lor geografică. Pentru a facilita crearea unui sistem european unic de asigurare a depozitelor (EDIS) şi a încuraja progresele în cadrul negocierilor în curs, CE a propus o serie de măsuri care ar putea fi întreprinse în ceea ce priveşte etapele şi calendarul de instituire a EDIS. 

Ideile propuse încearcă să răspundă preocupărilor şi punctelor de vedere divergente exprimate în cadrul Parlamentului European şi al Consiliului. Mai concret, comunicarea propune spre dezbatere ideea introducerii mai treptate a EDIS în comparaţie cu propunerea iniţială din noiembrie 2015. Sunt prevăzute doar două etape: o etapă mai limitată de reasigurare şi apoi etapa de coasigurare. Cu toate acestea, trecerea în această a doua etapă ar fi condiţionată de realizarea de progrese în materie de reducere a riscurilor. În etapa de reasigurare, EDIS ar asigura acoperirea necesarului de lichiditate numai pentru schemele naţionale de garantare a depozitelor (SGD). Acest lucru înseamnă că ar oferi pentru o perioadă limitată de timp mijloacele necesare pentru a asigura achitarea integrală a plăţilor în cazul în care o bancă este în criză, în timp ce SGD-urile naţionale ar trebui să ramburseze acest sprijin, asigurându-se că eventualele pierderi ar fi în continuare acoperite la nivel naţional. În etapa de coasigurare, EDIS ar acoperi pierderile tot în mod progresiv. 

Atunci când s-a instituit mecanismul unic de rezoluţie (MUR), statele membre au fost de acord că este importantă crearea unui mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluţie (SRF) pentru a se proteja stabilitatea financiară. În acest fel s-ar garanta faptul că, la nevoie, după ce investitorii privaţi au suportat pierderile prin recapitalizare internă, fondul va dispune de resurse suficiente pentru a face faţă rezoluţiei unei bănci importante sau mai multor rezoluţii bancare în succesiune rapidă. 

Eventualele costuri ar urma sa fie recuperate de la sectorul financiar, astfel încât să se asigure neutralitatea bugetară pe termen mediu. Conform documentului de reflecţie al Comisiei privind aprofundarea uniunii economice şi monetare, opţiunea cea mai eficientă ar fi obţinerea unei linii de credit de la Mecanismul european de stabilitate (MES). Aceste acţiuni vor trebui să se grefeze pe pachetul de propuneri anunţat de CE cu privire la aprofundarea uniunii economice şi monetare, care va include o propunere de transformare a MES într-un fond monetar european, ancorat în dreptul UE. În acest context, va fi, de asemenea, important să se garanteze un proces decizional eficient, care să permită activarea rapidă a mecanismului de sprijin, în situaţii de ultimă instanţă. 

Comisia lucrează deja la un pachet cuprinzător de măsuri menite să reducă nivelul stocului de credite neperformante existente şi să împiedice acumularea acestora în viitor, astfel cum s-a convenit în cadrul Consiliului din 11 iulie 2017. Pachetul legislativ, care urmează să fie adoptat în primăvara anului 2018, va include: un model pentru societăţile naţionale de administrare a activelor; măsuri legislative care să asigure dezvoltarea în continuare a pieţelor secundare pentru creditele neperformante şi să consolideze capacitatea creditorilor de a recupera valoarea creditelor garantate; un raport care va examina oportunitatea prezentării unei propuneri legislative privind introducerea unor mecanisme de sprijin prudenţiale statutare care să abordeze problema constituirii insuficiente de provizioane pentru creditele neperformante noi şi un set de măsuri care ar putea fi întreprinse pentru a asigura transparenţa cu privire la situaţia creditelor neperformante în Europa. 

În plus, în raportul de revizuire a MUS, care face un bilanţ în general pozitiv al primilor ani de funcţionare a MUS, Comisia aduce precizări cu privire la competenţele autorităţilor de supraveghere în ceea ce priveşte ajustarea nivelurilor de provizionare ale băncilor pentru creditele neperformante, în scopuri de supraveghere. 

Pentru a găsi soluţii pragmatice de reducere a legăturii dintre bănci şi entităţile suverane, CE face trimitere la activitatea în curs a Comitetului european pentru risc sistemic cu privire la titlurile garantate cu obligaţiuni suverane. Comisia va ţine seama de rezultatele acestei activităţi, urmând ca în 2018 să prezinte o propunere care să permită dezvoltarea de titluri garantate cu obligaţiuni suverane. Aceste titluri ar putea permite băncilor să îşi diversifice deţinerile de obligaţiuni suverane şi ar putea constitui totodată o nouă sursă de garanţii reale de înaltă calitate, care ar putea fi utilizate în tranzacţiile financiare transfrontaliere. 

Astfel, cum se menţionează în evaluarea la jumătatea perioadei a uniunii pieţelor de capital, CE va propune, de asemenea, în decembrie 2017, ca firmele mari de investiţii care desfăşoară activităţi asimilabile celor bancare să fie considerate instituţii de credit şi să facă obiectul supravegherii bancare. La nivelul uniunii bancare, aceste firme ar urma să fie supravegheate în cadrul mecanismului unic de supraveghere (MUS), inclusiv de către Banca Centrală Europeană. În acest fel se va garanta faptul că normele prudenţiale se aplică în mod consecvent şi că, atât firmele mari de investiţii, cât şi instituţiile de credit, fac obiectul aceloraşi standarde ridicate de supraveghere. 

AGERPRES

Citeste si:

Țara unde energia e gratis, mașinile nu se încuie, iar banii au dispărut

Ţara care a zis NU românilor: Nu are câini vagabonzi, puscăriaşi şi interzice maşinile clasice în 8 ani

Locuitorii acestei ţări primesc 150 de litri gratis de carburant pe lună şi apartamente la jumătate de preţ

AnimalZoo
Află povestea celei mai triste vietăți din lume. A fost ABANDONATĂ de două...
B1.ro
Cum va fi VREMEA LA ÎNMORMÂNTAREA Regelui: Prognoza pentru Bucureşti şi...
Adevarul
Anchetele grele care ar fi fost compromise de modificările dorite de...
Adevarul
Procuror DIICOT: „Dacă un cetăţean se masturbează în faţa fetiţei tale, nu va...

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.