Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
luni, 11 septembrie 2017

Cheltuielile care presează rectificarea bugetară

Autor:

Rectificarea bugetară bate la uşă. Presiunile pe cheltuieli sunt foarte mari în special în zona salarizării. Investiţiile vor fi primele sacrificate pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3%.

Miniștrii au fost chemați, săptămâna trecută, de urgenţă la Guvern de către premierul Mihai Tudose pentru a discuta despre rectificarea bugetară și pentru a evita o situație precum cea de la MApN, care a dus la demisia ministrului Apărării, Adrian Țuțuianu. Asta după ce MApN a transmis că nu are fonduri suficiente pentru plata salariilor și contribuțiilor, pentru că încă nu a fost făcută rectificarea bugetară.

Presiunile pe buget sunt de două feluri: pe de-o parte, pentru mai multe instituţii, bugetarea s-a făcut doar pentru primele opt luni ale anului, iar acestea aşteaptă la rectificare restul sumelor pentru funcţionarea până la finalul anului; pe de altă parte, multe cheltuieli, în general cele salariale şi cele cu pensiile, au crescut substanţial atât la administraţia publică locală, cât şi la cea centrală, în Sănătate sau la MAI şi MApN, iar o ajustare a bugetelor este obligatorie.

De asemenea, în cazul cheltuielilor cu dobânzile, golul este de aproximativ 700 de milioane de lei. Totodată, la MApN, pe lângă cheltuielile cu pensiile şi salariile, e nevoie de o redistribuire a 0,5% din PIB, ca întreg bugetul să ajungă la 2% din PIB, angajament pe care preşedintele Klaus Iohannis l-a luat în numele României în faţa ţărilor membre NATO. Presiunea din partea autorităţilor locale vine în condiţiile în care acestea cer sume substanţiale pentru că au de returnat banii pe proiectele europene eşuate din exerciţiul financiar 2007-2013.

La rectificare, Ministerul Finanţelor trebuie să mai găsească aproximativ 1,5 miliarde de lei pentru plata integrală a contribuţiei României la UE. În proiectul de buget de pe 23 ianuarie 2017, publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe, contribuţia datorată la UE era de 7,05 miliarde de lei, pentru acest an. Ulterior, în proiectul aprobat, aceasta scăzuse la 5,55 miliarde de lei. Asta pentru că a fost bugetat doar un procent de aproximativ 84% din sumă. Diferenţa, de 1,5 miliarde de lei, trebuie acoperită acum, la rectificate, de la alte cheltuieli nerealizate. Primele sacrificate pentru acoperirea cheltuielilor în creştere sunt investiţiile.

Surse guvernamentale au declarat pentru Capital că cei mai mulţi bani vor fi tăiaţi de la Ministerul Transporturilor, respectiv 5 miliarde de lei, bugetaţi ca bani care ar urma să intre din proiectele europene. În total, în bugetul aprobat la începutul anului, Executivul promitea o absorbţie de 8,8 miliarde de lei pe proiectele mari europene ale Ministerului Transporturilor. Astăzi, absorbţia este zero. În schimb, valoarea facturilor care deja ar putea fi trimise spre decontare către UE pe infrastructura feroviară, rutieră şi metrou, era de circa 2,25 miliarde de lei, în luna iunie.
Nerealizarea vine, pe de-o parte, din faptul că sunt proiecte mari în stadiul de licitare şi care nu sunt nici măcar la stadiul de semnare. Un exemplu în acest sens este podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, în valoare de aproximativ 500 milioane de euro, proiect care a existat pe lista de priorităţi a tuturor guvernelor din ultimii 27 de ani. Alte investiții aflate în stadiu de execuţie sunt: autostrada Sibiu-Piteşti (3 miliarde de euro), Loturile I, II, III, IV din autostrada Sebeş-Turda, Loturile II, IV din autostrada Lugoj Deva. Execuţia bugetară pe primele şapte luni ale anului arată că toate cheltuielile de investiţii ale statului au fost de 8,4 miliarde de lei, circa 1% din PIB, în condiţiile în care, în proiectul de buget sunt menţionate investiţii de peste 34 de miliarde de lei pentru acest an, adică 4,2% din PIB.

 

„Am sentimentul că lucrurile sunt scăpate de sub control. Nu există nicio planificare a bugetului. Totul pare că se decide de pe o zi pe alta. În urmă cu câţiva ani vorbeam de bugete multianuale, acum nu ştim ce se întâmplă peste cinci zile. Vorbesc cu directori de companii, iar percepţia pieţei e că nu există responsabilitate”, a declarat pentru Capital, Dan Şucu, proprietarul Mobexpert. Există şi oameni de afaceri uşor mai optimişti. „Sper că nu vom depăşi ţinta de deficit de 3% din PIB. Însă respectarea acestei ţinte se va face cu preţul anulării aproape completă a cheltuielilor de investiţii. În ceea ce priveşte încasările bugetare la final de an, cred că vor fi bune, pentru că economia performează”, a explicat Marius Ghenea, director de investiţii la 3TS Capital.
 

Cum să scoţi pozitiv din negativ

În ciuda acestor presiuni serioase pe buget, Ministerul Finanţelor anunţă o rectificare pozitivă. „Rectificarea bugetară va fi în luna septembrie. Am făcut o evaluare după primele șase luni, am stabilit și am discutat cu ordonatorii de credite. Cu 65 de ordonatorii de credite am purtat deja discuții. Acestea au fost mult mai aplecate și mai punctuale, în sensul că am dorit să știm la nivelul fiecărui minister pentru ce se solicită noi suplimentări de sume sau către ce destinații merg alocațiile bugetare“, a spus Ionuţ Mișa, ministrul Finanţelor, într-o emisiune televizată. Potrivit acestuia, execuția, după primele șase luni, a evidențiat că în cazul unor ministere aceasta este foarte slabă.

„S-a văzut execuția după primele 6 luni, s-a constatat în cazul unor ministere că execuția este foarte slabă. Am discutat cu colegii noștri să vedem care sunt măsurile pe care ar vrea să le implementeze pentru a avea o execuție mai bună și pentru a ne asigura că au capacitatea de a cheltui până la finele anului banii care vor veni prin rectificarea bugetară, pentru că altfel ne vom confrunta cu situația că banii vor sta la nivelul unui ordonator de credite în cont în detrimentul altui ordonator care chiar are nevoie de ei, chiar poate să-i investească, să-i bage în economie, să genereze noi locuri de muncă, contracte pentru agenții economici și o dezvoltare economică mai bună. Un ban care intră în economie indiscutabil că e mai bun decât unul care stă în bugetul unei instituții“, a explicat ministrul Finanțelor. El a precizat că speră ca rectificarea să fie una pozitivă și că „va sta cu ochii“ pe Agenția Națională de Administrare Fiscală. „Noi sperăm că va fi o rectificare pozitivă și sunt cu ochii pe colegii mei de la ANAF și m-am implicat personal în multe activități acolo“, a mai arătat ministrul Finanțelor.

 

nota redacției: Articolul a fost redactat înainte de conferința de presă de vineri, în care Ministrul Finanțelor a prezentat detalii despre rectificarea bugetară

Citeste si:

Cine primește bani în plus la rectificarea bugetară

EXCLUSIV! Rectificarea bugetară, grăbită de criza de la Apărare! Drepturile militarilor trebuie plătite în două zile

A fost pozitivă sau negativă?

Evz Monden
Ce a făcut Donald Trump înainte de Ziua Recunoștinței / FOTO în articol
Evz.ro
JFK, ASASINAT DE?... INCREDIBIL, dar este ULTIMA TEORIE a conspiratiei. AR FI...
Ziare.com
Dacia renunta la un model mult asteptat: Am decis sa stopam acest proiect
AnimalZoo
Ginger, un câine de securitate, a IMPRESIONAT o lume întreagă. Cum a devenit...

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.