Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
vineri, 13 octombrie 2017

Cum scazi masiv rata creditului fără să apelezi la avocați

Autor:

CAZ Pe zi ce trece, crește numărul persoanelor care reușesc să obțină un cost mai mic al creditului, fără să apeleze la procese în instanță. Până în prezent, CSALB a intermediat cu succes relația client-bancă în 36 de cazuri.

Fără să-și piardă luni sau chiar ani întregi pe rolul instanțelor, un client al unei bănci din România a obținut o reducere a costurilor creditului cu 18.500 de euro prin transformarea dobânzii variabile în dobândă fixă, concomitent cu reducerea ei, prin intermediul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Alți câțiva români au obținut, tot fără judecată, reduceri de până la jumătate a ratelor pe care le plătesc, iar băncile nu s-au împotrivit. 

CSALB din domeniul bancar are deja la activ peste 200 de cereri primite de la clienți nemulțumiți de relația cu banca. Pentru 60 dintre acestea s-a deschis deja dosar, iar 36 de clienți au plecat deja mulțumiți acasă, la fel ca banca de unde luaseră credit. Directorul CSALB, Liviu Fenoghen, spune că băncile încep să înțeleagă treptat că soluția rezolvării amiabile a conflictelor cu clienții este mai avantajoasă nu doar la nivel de imagine ci și, concret, la nivel de cheltuieli directe. Astfel de situații erau greu de găsit în România până la înființarea Centrului.

Acum, la un an de la înființare, CSALB are deja la activ 36 de dosare rezolvate, unele dintre ele exclusiv prin e-mail și în perioade de timp care pot părea incredibile, de ordinul zilelor, arată un material prezentat de Liviu Fenoghen, la un eveniment de specialitate. CSALB primeşte plângerile care vin din partea persoanelor fizice şi care vizează contractele de creditare, depozitele, operaţiunile de schimb valutar etc. Aceste contracte au fost încheiate cu bănci, IFN, case de credit, de ajutor reciproc sau de amanet. 

Costul pentru un dosar asistat de CSALB este de 993 de lei, sumă care reprezintă cheltuielile cu imprimatele, onorariul conciliatorului, plus taxe şi impozite și este plătit de bancă, în cazul în care aceasta acceptă procedura de conciliere. 

De ce ar veni clienții la conciliere este destul de clar, dar de ce ar veni banca? Liviu Fenoghen spune că atitudinea instituțiilor de credit începe să devină una proactivă, pe măsură ce încep să înțeleagă beneficiile concilierii. Deși încă mai sunt bănci care resping pe bandă rulantă propunerile venite de la CSALB, atitudinea generală începe să se schimbe. „La noi nu mai apar situații în care consumatorul sau banca trebuie să explice mai întâi judecătorului despre ce este vorba. La noi, conciliatorii sunt obligați să aibă experiență relevantă, adică minimum zece ani în sistemul financiar bancar. Într-un litigiu este vorba despre angajat avocați, despre mers la termene, despre munca multor oameni. Cât ar costa? Mai mult de 2.000 de euro doar pe faza de fond. Cât costă o bancă la CSALB?993 de lei“, spune Fenoghen. 

 

„Am înțeles avantajele“

Unele bănci par că au înțeles mesajul. Printre ele, Piraeus, instituție de credit care a avut litigii cu clienții. „Știm foarte bine că atunci când un client escaladează o nemulțumire el își pierde încrederea în bancă. Medierea prin CSALB creează iar unda de comunicare. Relația se încheagă iar“, a explicat Anca Nuțiu, director de dezvoltare retail în cadrul Piraeus Bank. Conform Ancăi Nuțiu, clienții de multe ori au sentimentul că nu li se spune tot, că au fost păcăliți, iar sistemul bancar trebuie să își asume această situație. „Când intervine terțul obiectiv și instruit ajută foarte mult.  Nu puține au fost situațiile în care ne-am dus în CSALB cu exact aceeași ofertă pe care o prezentam în dialog direct. Când dialogul s-a purtat prin acest terț, lucrurile s-au rezolvat“, a spus oficialul Piraeus.

Anca Nuțiu a precizat și faptul că băncile poartă în spate de ani de zile litigii care nu fac bine clienților sau sistemului și care de foarte multe ori se termină nefericit. „În cazul CSALB se găsește calea de mijloc. Sunt foarte mulți judecători care  nu înțeleg mare lucru. Unii consideră că marja băncii este un adaos comercial, de exemplu, ceea ce nu este, pentru că nicio bancă nu se finanțează la ROBOR, ci mai sus“, a mai spus directorul de dezvoltare al Piraeus Bank.

Citeste si:

Ţiriac: Banca Naţională a cumpărat Arenele BNR cu 200.000 de dolari, iar acum vrea 35 de milioane de euro

Cum îţi faci şi cât te costă un site web

Banca Mondială: 3,6 milioane de români intenţionează să se mute în următorii cinci ani

Evz.ro
Neamț. SCANDAL MEDICAL. „AȘTEPT DOCTORUL de trei ore!” - ULTIMELE CUVINTE ale...
AnimalZoo
Inadmisibil! Cristina Cioran şi-a chinuit îngrozitor câinele! Nepăsarea ei...
Adevarul
Fiscul se pregăteşte să transforme milioane de români în „puşcăriabili“
Economica
Cresc SALARIILE în toată ţara. CINE va lua MAI MULT

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.