Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
marţi, 17 aprilie 2018

Ce efecte neplăcute va avea explozia deficitului bugetar

Autor:

Cheltuielile statului au urcat cu rapiditate la începutul acestui an și, dacă își vor menține ritmul de creștere, vor pune în pericol ținta de deficit, stabilitatea fiscală și investițiile publice.

În primele două luni ale acestui an, bugetul consolidat a înregistrat un deficit de 0,6% din PIB, respectiv de aproape 5,5 miliarde de lei. Spre comparație, în ianuarie-februarie 2017, bugetul raporta un excedent de 400 de milioane de lei.

Cheltuielile mult mai mari decât veniturile au avut cauze multiple: au crescut semnificativ față de aceeași perioadă a anului precedent cheltuielile de capital (cu 2,7 miliarde de lei), dar și cele pentru salariile bugetarilor (cu două miliarde), pentru asistență socială (cu 1,8 miliarde), pentru subvenții (cu 1,1 miliarde de lei) și pentru bunuri și servicii (cu aproape un miliard de lei). În același timp, s-au redus cu 245 de milioane de lei încasările din accize și cu 32 de milioane de lei cele din impozitul pe profit.

Având în vedere situația dezastruoasă de pe șantierele publice (investiții blocate din motive birocratice sau pentru că nu li s-au alocat bani suficienți), precum și amânarea la nesfârșit a lansării unor noi mari proiecte de infrastructură, este evident că majorarea cu nu mai puțin de 441% a cheltuielilor de capital în primele două luni este una conjuncturală și a fost cauzată cel mai probabil de efectul de bază (în ianuarie-februarie 2017 se alocaseră acestui capitol doar 615 milioane de lei). În ceea ce privește situația subvențiilor, aceasta este neclară. Nu în ultimul rând, este greu de estimat ce se va întâmpla cu bunurile și serviciile (deși având în vedere constrângerile bugetare, este greu de crezut că majorarea de 21% din primele două luni se poate menține pentru restul exercițiului).

 

Însă explozia cheltuielilor cu salariile angajaților statului și cu sistemul de pensii nu este deloc o întâmplare și nivelul acestora nu numai că va fi menținut până la finele anului, însă teoretic chiar va crește (asta chiar dacă nu luăm în calcul decât mult trâmbițatele majorări de lefuri din sistemul sanitar). Iar diferențele față de anul trecut sunt suficient de mari încât să ne dea fiori: un miliard pe lună la cheltuielile de personal și 900 de milioane de lei la cele pentru asistența socială înseamnă cam 23 de miliarde de lei (sau aproape cinci miliarde de euro) mai mult față de anul trecut numai la acest capitol. Cu alte cuvinte, 2,5% din PIB în plus doar pentru pensii și salarii, ceea ce evident că pune în mare pericol ținta de deficit de 3% din PIB.

Greu de colectat

Există două soluții la îndemâna Guvernului pentru a evita de­pă­șirea de deficit asumată: creș­terea încasărilor la buget sau re­du­cerea cheltuielilor. În 2017, veniturile bugetului general consolidat au totalizat 30% din PIB, un pic mai bine decât în urmă cu un an, însă în continuare la unul dintre cele mai mici niveluri din Europa. De fapt, doar Irlanda se situează mai jos decât noi la acest capitol. Urmează, cu venituri bugetare de circa 35% din PIB calculate la standarde ESA, Bulgaria și Lituania, arată institutul de statistică al Uniunii Europene - Eurostat, în timp ce în majoritatea statelor membre sumele colectate de Fisc depășesc 40% și, în unele cazuri, cum ar fi Danemarca, Franța sau Finlanda, trec bine și de pragul de 50% din PIB.

Cea mai la îndemână metodă de majorare a încasărilor statului ar fi creșterea taxelor și impozitelor sau introducerea unor taxe noi. Evident că astfel de mișcări nu vor avea rolul de a atrage investitori străini (ba chiar ar putea să-i descurajeze pe cei deja existenți) și nici de a-i face prea fericiți pe români. În plus, este știut și că decizii de acest gen au ca efect pervers creșterea numărului contribuabililor care se ascund de Fisc. Așa că, cel mai probabil, Executivul va evita să apeleze la ele, cel puțin până în momentul în care va fi cu spatele la zid.

Rămâne, atunci, soluția majorării gradului de colectare prin reducerea evaziunii fiscale. Se estimează că nu mai puțin de 28% din economia României este nefiscalizată sau incorect fiscalizată, ceea ce ne plasează pe locul al doilea în Europa la acest capitol, după Bulgaria. Media UE este de 18%, iar statele vestice cele mai dezvoltate au ponderi ale așa-zisei economii gri de circa 10% din PIB. „Economia noastră poate să aducă foarte multe venituri la bugetul de stat. Dacă ne uităm doar în zona de vamă, în zona de economie neagră, în toate aceste zone și dacă spunem ‚Stop joc!‘, banii vor veni“, spunea la finele lunii trecute ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, anunțând că va fi înființat un grup de lucru pentru schimbarea legislației privind evaziunea. Din păcate, având în vedere antecedentele, dar și nivelul actual de instruire și de dotare al angajaților Fiscului, este greu de crezut că o aducere la lumină a veniturilor și profiturilor pentru care nu se plătesc taxe (deloc sau doar parțial) poate avea loc rapid.

 

Risipitori vs economi

Așa că, cel mai probabil, vom asista la ultima soluție disponibilă: reduceri de costuri. Asta deși și capitolul cheltuieli bugetare ne aflăm la coada Europei: în 2016, conform statisticilor Eurostat bazate pe standardele de contabilitate ESA, statul român a avut la dispoziție 34% din PIB, peste Irlanda (27%) și puțin sub Lituania (34,2%) și Bulgaria (35%), însă departe sau chiar foarte departe de alte state din est (între 37% în Letonia și 49% din PIB în Grecia) sau de marea majoritate a țărilor occidentale, care trec de 40% din PIB. Cel mai mult alocă cheltuielilor guvernamentale Belgia și Danemarca (circa 53% din PIB) și Franța și Finlanda (circa 56% din PIB).

 

Mai mult, în ciuda cheltuielilor mult mai mari decât la noi, destule din statele europene reușesc să-și echilibreze bugetele astfel încât să aibă deficit minor sau chiar excedent. De exemplu, tot în 2016, de când datează ultimele date disponibile ale Eurostat, România a avut un deficit ESA de 3% din PIB, la fel ca Marea Britanie și mai mic doar decât cele înregistrate în Franța (3,4%) și în Spania (4,5%). În același timp, vecinii bulgari au reușit să termine anul cu un deficit de numai 0,1%, iar letonii și lituanienii cu plus 0,1%, respectiv plus 0,3%. Asta în timp ce grecii și olandezii au avut un excedent de 0,4%, ciprioții de 0,5%, cehii de 0,7%, germanii de 0,8%, maltezii de 1,1%, iar suedezii și luxemburghezii de 1,2%, respectiv 1,7% din PIB.

Impact negativ

Ceva mai devreme am căzut de acord că veniturile statului român nu vor reuși să crească prea mult pe termen scurt și chiar mediu și că singura soluție pentru a nu trece linia roșie privind deficitul bugetar va fi scăderea costurilor. Din motive lesne de înțeles, nu se vor diminua însă nici salariile bugetarilor și nici pensiile. Singura soluție va fi se aloce tot mai puține fonduri către proiectele de infrastructură aflate în derulare sau în pregătire, dar și să se reducă cheltuielile cu bunuri și servicii. Consecințele pe termen scurt, mediu și lung ale acestei politici sunt ușor de dedus și în nici un caz nu vor fi pozitive pentru economie și societate.

În primul rând, vor fi direct afectate firmele de construcții, și furnizorii acestora. Dar și companiile din alte sectoare care au printre clienți statul își vor vedea comenzile reduse sau chiar anulate. „Problema cea mare nu este că mă bagă pe mine și pe alții ca mine în faliment. Problema este că scăderea investițiilor statului are un efect de domino în întreaga economie și afectează atât firmele private și angajații lor, cât și bugetul public mai mult decât vor să înțeleagă guvernanții“, spune patronul unei societăți de construcții civile din Timișoara.

CIFRA

2,88% din PIB a fost deficitul bugetului general consolidat calculat anul trecut de Ministerul Finanțelor Publice. Pentru 2018, lucrurile nu arată prea bine și ținta asumată de aproape 3% din PIB ar putea fi depășită cu ușurință dacă nu se iau măsuri

Citeste si:

CAPITAL COMUNICATE

Autor: SamDistribution.ro
Genacol si Super Slim de la Sam-Distribution.ro

Autor: SamDistribution.ro
Cat este de buna masca chirurgicala?

Evz.ro
OFICIAL - Guvernul PSD a chemat Hollywood-ul în România! Dragnea: „Nu e...
Doctorul Zilei
Metoda prin care este DISTRUSĂ bacteria care duce la gastrită, arsuri și ale...
AnimalZoo
SURPRIZĂ DE PROPORȚII! Uite care sunt noile VEDETE ale Delfinarului de pe...
Evz Monden
Incredibil cât de bine seamănă! Puţină lume ştie cum arată MAMA lui Fuego:...
Infoactual
Efectele abuzurilor din copilărie sunt la fel de puternice şi în perioada...
Ziare.com
Povestea bratarii dacice nr 13: Cum a fost recuperata si ce se intampla cu...

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.