Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
sâmbătă, 13 ianuarie 2018

Anul în care energia poate să împingă cu putere România

Autor:

Anul care tocmai a trecut a fost atipic în peisajul energetic românesc al ultimului deceniu. Astfel, mai ales în primele două luni ale lui 2017, s-au înregistrat recorduri de producţie şi consum de electricitate, în timp ce gazele s-au extras la capacitate maximă din perimetrele de producţie şi s-a apelat la importuri masive. Toată lumea speră la un 2018 liniştit, chiar dacă deja se anunţă mai multe provocări.

În ianuarie şi februarie 2017, un val de frig extrem s-a abătut asupra României. Acesta a avut efecte importante în piaţa locală de energie, care a înregistrat o schimbare de paradigmă. Astfel, pentru prima dată în ultimii patru ani, în această perioadă a anului, electricitatea s-a scumpit.

De asemenea, gazul rusesc de import a ajuns să asigure jumătate din consumul României, atât din pricina frigului, dar şi pentru că a înregistrat preţuri chiar mai mici decât cel din producţia locală (în 2013, acesta costa de trei ori mai mult decât cel românesc). Apa din lacuri a îngheţat, nivelul Dunării s-a situat foarte jos, iar eolienele nu mai funcţionau la temperaturi de -20ºC. Termocentralele au fost nevoite să îşi tureze turbinele la maximum ca să suplinească deficitul de ofertă de energie, fiind pentru prima dată după mulţi ani când toate cele opt grupuri ale Complexului Energetic Oltenia au funcţionat concomitent.

În plus, au apărut declaraţiile panicarde ale oficialităţilor, în frunte cu ministrul Energiei, Toma Petcu, care vorbeau despre o „criză energetică iminentă“. Ba chiar, s-a mers până la emiterea unei legi care să interzică exporturile de energie. Coroborarea acestor factori a avut efecte dintre cele mai nedorite. În primul rând, preţul de piaţă al energiei electrice a crescut şi cu 300% faţă de perioadele similare ale anilor trecuţi. Pe bursa de energie OPCOM, Piaţa de Ziua Următoare (PZU), energia electrică a ajuns să coste şi 800 de lei/MWh.

În mod normal, chiar şi în sezonul rece, tranzacţiile se făceau la preţuri între 160 şi 180 de lei/MWh. Preţul energiei nu a scăzut prea mult în lunile următoare, în vară ajungând la peste 400-450 de lei/MWh. Firme de trading mari care au ales să speculeze oportunităţile de pe PZU şi nu s-au asigurat cu energie pe termen lung de pe PCCB (Piaţa Contractelor Bilaterale pe Termen Lung) au intrat în insolvenţă.

Aşa a fost cazul Arelco, Transenergo, KDF, Energy Holding. Ba chiar şi companii care activează pe piaţa reglementată au avut probleme, Electrica cerând ANRE o lege prin care să se stopeze creşterea preţurilor de piaţă. Cererea nu a fost acceptată, Autoritatea considerând că nu este cazul să se intervină artificial într-o piaţă concurenţială. Preţurile s-au mai domolit abia în toamnă. În prezent, cotaţiile energiei electrice se situează între 200 – 250 de lei/MWh.

 

Facturile s-au majorat

Preţurile mari de piaţă ale energiei electrice au adus efecte şi pe piaţa consumatorilor casnici. Deşi reglementată, aceasta a avut de suferit. Costurile mari de achiziţie a energiei au făcut ca furnizorii Enel, CEZ, E.ON şi Electrica să ceară ANRE scumpirea curentului. Care s-a şi făcut, în două etape, aşa că o gospodărie plăteşte în prezent o factură cu circa 15% mai mare faţă de 31 decembrie 2016. Cu alte cuvinte, anul 2017 a fost cel în care au fost anulate ieftiniri consecutive din precedenţii trei ani. În schimb, acest an a fost unul excelent pentru producători.

Beneficiind de conjunctura preţurilor mari de piaţă, Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia au anunţat rezultate record, producătorul de energie hidro având la primele trei trimestre un profit net de peste un miliard de lei, în timp ce compania de minerit a marcat, în aceeaşi perioadă, un profit de circa 250 de milioane de lei. 

Scumpire amânată la gaze

La gaze, 1 aprilie a adus liberalizarea preţului de achiziţie pentru consumatorii casnici, preţul final rămânând în continuare reglementat. Factura casnicilor are mai multe componente, printre care preţul propriu-zis al gazului, distribuţia, transportul, taxele statului şi marja furnizorului. Imediat după liberalizare, gazul pentru casnici s-a scumpit de la 60 de lei/MWh la 72 de lei/MWh. Majorarea de preţ însă nu s-a văzut.

La 1 noiembrie, ANRE ar fi trebuit să decidă o majorare a preţului din facturi cu 4-5%. Cel puţin aceasta era estimarea fostului preşedinte al ANRE, Niculae Havrileţ. Acestuia i-a expirat mandatul la 1 noiembrie, zi în care la conducerea Autorităţii a venit social-democratul Dumitru Chiriţă. Acesta a decis că o ajustare a preţului la gaze se va face abia la 1 aprilie 2018, după ce trece sezonul rece, până atunci furnizorilor ENGIE şi E.ON urmând să să li se recunoască la achiziţie tot 60 de lei/MWh, deşi preţurile sunt acum de 76-80 de lei/MWh. Havrileţ estima recent că, în aprilie, scumpirea gazului va fi considerabil mai mare decât 5%, poate de peste 10%, tocmai pentru că furnizorii trebuie să-şi recupereze costurile suplimentare de achiziţie nu pe şase luni, cum ar fi fost la 1 noiembrie, ci pe un an.

 

Atât Romgaz cât şi Petrom, cei doi producători locali de gaze, au avut un 2017 foarte bun, pentru că revenirea preţurilor la ţiţei a antrenat şi o creştere de preţ la gaze şi au vândut la preţuri de piaţă mai mari. Romgaz se îndreaptă chiar către cele mai bune rezultate din ultimii ani, la nouă luni înregistrând un profit net de 1,2 miliarde de lei.

„Finalizarea procesului de liberalizare a pieţelor de electricitate şi gaze a avut efect pozitiv în bugetele producătorilor şi, până la urmă, în bugetul statului“, spune Niculae Havrileţ. Important de precizat, 2017 a fost anul în care companiile de stat din energie au fost puternic decapitalizate.

„Foamea“ de bani a statului a făcut ca acestor firme să li se impună virarea a 90% din profit ca dividende, din care, evident, statul a luat cea mai mare parte.

„Statul a luat, pe lângă dividende, şi toate rezervele de lichiditate de la companiile energetice din subordine. A lăsat companiile fără bani de investiții în capacități noi de producție, investiții în rețeaua de transport sau distribuție“, spune Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica. 

Miza furnizorilor de electricitate din piaţa liberă

Anul acesta a început, chiar de la 1 ianuarie, cu un eveniment important în energie: liberalizarea 100% a preţului de achiziţie a curentului pentru casnici. Astfel, concurenţa puternică între furnizori pentru atragerea de clienţi ar urma să aibă un efect pozitiv asupra facturilor. Statul, prin ANRE, nu mai poate impune companiilor din subordine, ca Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, să livreze pe reglementat nici măcar 1 MWh la preţuri mici. Toate achiziţiile furnizorilor se vor face din piaţă.

 

În acelaşi timp, clienţii au opţiunea să se transfere la ce furnizor doresc, în funcţie de preţurile oferite şi de condiţiile de contract. În momentul de faţă, aşa cum Capital a mai arătat, există oferte în piaţa liberă, aşa cum sunt cele ale Enel, RCS & RDS şi Tinmar Ind, cu 20% mai ieftine decât preţul reglementat.

Preţurile de piaţă ale energiei sunt aşteptate să fie mai stabile decât în 2017, fără oscilaţii puternice în intervale scurte de timp. După cum spune fostul preşedinte al ANRE, care a condus timp de cinci ani instituţia, „abaterile vor fi mici“. Furnizorii de curent, reuniţi în asociaţia AFEER, împărtăşesc aceeaşi opinie, însă doresc să pregătească piaţa şi pentru surprize mai puţin plăcute. „Pentru anul curent, un preţ de 400 – 500 lei/MWh pe câteva intervale orare nu cred că va mai produce panică! 

Participanţii la piaţă sunt mult mai pregătiţi pentru 2018. Nu ne aşteptăm la astfel de preţuri, dar nici nu le excludem, mai ales că şi factorul psihologic are un rol important“, spune Ion Lungu, preşedinte AFEER.

Infrastructura energetică aşteaptă şi ea multe de la 2018. Atât în sectorul de distribuţie, firmele fiind nevoite să facă investiţii pentru a evita multiplele pene de curent din 2017, dar şi pentru cea majoră de transport.

„Spre sfârşitul lui 2018, vom avea funcţională linia Reşiţa-Pancevo, prin care tragem o nouă magistrală fizică de transport al energiei. De asemenea, începem licitaţia pentru noul sistem SCADA. 2017 a fost agitat, chiar foarte agitat, multe provocări, dar a pus şi bazele pentru 2018“, arată Corina Popescu, director Transelectrica.

De altfel, 2018 trebuie să fie un an al investiţiilor în energie, după un 2017 care a adus profituri mari în domeniu. „Altfel, e un an pierdut. Uzura echipamentelor e mare, peste tot. Trebuie cheltuieli masive în energie, dar cu cap, şi trebuie ca statul să nu mai ia cu două mâini bani de la companii, ci să le lase să-şi facă programele investiţionale“, sintetizează Remus Borza.

Resursele din Marea Neagră şi autostrada gazului către Vest 

 

În ceea ce priveşte gazele, aprilie 2018 va aduce, cu siguranţă, o majorare de preţ pentru consumatorii casnici la care preţul final este încă reglementat. Aceasta deoarece ANRE a evitat să opereze o majorarea din noiembrie. „Aşteptăm de la 2018 o stabilitate a preţurilor în energie şi gaze, cu mici variaţii legate de cursul de schimb. Practic, odată cu liberalizarea pieţelor, energia începe să funcţioneze ca şi piaţa financiară“, arată Havrileţ.

Cât despre producţia de gaze, este aşteptată decizia finală de investiţie în perimetrele din Marea Neagră operate de ExxonMobil şi Petrom. Un alt perimetru gazeifer, cel operat de Black Sea Oil&Gas, începe exploatarea la 1 iunie 2019, lucru anunţat deja de oficialii companiei. Este, de departe, cel mai mare proiect investiţional în energie de după Revoluţie. Numai ExxonMobil şi Petrom au investit deja peste 1,5 miliarde de dolari în prospectare şi explorare. 
De asemenea, 2018 marchează începutul extracţiei gazelor din zăcământul uriaş descoperit de Romgaz la Caragele (judeţul Buzău), estimat la 30 de miliarde de metri cubi - consumul României pe trei ani.

Infrastructura gazieră, un domeniu care nu a adus ştiri importante după Revoluţie, va reveni în prim plan în 2018, când va începe construcţia BRUA, gazodoctul care pregăteşte transportul gazelor din Marea Neagră către Vest. Exproprierile şi acordul de mediu sunt obţinute, finanţarea există - sunt implicate fonduri nerambursabile UE şi împrumuturi de la BEI, mai rămâne să înceapă lucrările. Potrivit planurilor Transgaz, şantierul va fi demarat încă din prima parte a acestui an. Astfel, în 2020, gazodoctul ar trebui să devină funcţional. 

România are circa trei milioane de consumatori de gaze şi un consum anual de 11-12 miliarde de metri cubi. Odată cu gazul din Marea Neagră, ţara noastră va avea un exces de producţie, devenind exportator net.

Citeste si:

Ministerul Energiei se aşteaptă la un sezon rece la fel de geros ca iarna anterioară, cu consumuri-record de electricitate şi gaze

Anunț FĂRĂ PRECEDENT de la Liviu DRAGNEA

Oficial RADET, atac la centralele termice: "Trebuie să ne gândim spre ce ne îndreptăm, dacă spre un oraş în care să avem la fiecare apartament câte o centrală"

Evz.ro
MINUNE MARE ÎN RUSIA, sub conducerea lui Vladimir Putin. ÎN TOATĂ ISTORIA...
Evz Monden
Celebrități și animalele lor companie! Să facem cunoștință cu ele!
AnimalZoo
Sepia – Maestra deghizărilor
Doctorul Zilei
Bibliotecile viitorului vor fi stocate pe ADN
Infoactual
KFC anunta inaugurarea primului restaurant din Botosani
dcnews
Radu Herjeu, informație din TV: SUB NICIO FORMĂ!
Kanal D
A murit! Leo Iorga: "Drum bun, prietene"
Economica
Şoc valutar după demisia lui Tudose! Se întâmplă chiar acum
Ziare.com
Au fost create calculatoare care citesc mai repede decat oamenii. Care vor fi...
Autobuild
Atenţie! PREŢUL unei ROVINIETE va creşte cu 85%! Vezi de când intră în...
Adevarul
A murit primul român care „a invadat“ Marea Britanie în 2014: cauza decesului
Stirile Tvr.ro
Leul și bursa, în cădere liberă!
Click
EXCLUSIV Antonia termină divorţul de italian după patru ani?
Agrointeligenta
FAMILIA GRIGORIU, puternică și după ce A VÂNDUT IRLANDEZILOR!

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.