Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
miercuri, 28 iunie 2017

Foamea de bani a statului, atac la securitatea energetică

Autor:

IMPAS Dacă Nuclearelectrica va fi silită de Guvern să scoată banii din rezerve ca dividend suplimentar, atunci recondiţionarea Reactorului 1 al centralei de la Cernavodă, care are ca scop prelungirea duratei de viaţă cu 25 ani, ar putea să nu se mai realizeze.

Din 2024, centrala de la Cernavodă ar putea să funcţioneze „cu handicap“, doar cu reactorul 2, pentru că Unitatea 1 ar trebui să se închidă, nemaifiind sigură pentru utilizare. Şi pentru Transgaz, monopolul de transport al gazului, ar putea să fie dificil în a mai realiza investiţiile de sute de milioane de euro care să facă din România un hub regional al gazului.

Compania de stat Nuclearelectrica are rezerve de circa trei miliarde de lei, constituite în anii anteriori, pe care Ministerul Energiei le-ar vrea date ca dividende suplimentare. Evident, pentru că PSD şi ALDE au nevoie de sume imense pentru a-şi onora promisiunile de măriri de salarii făcute electoratului. Nu numai Nuclearelectricii i se cere să dea dividende suplimentare din rezerve, dar tuturor companiilor de stat din energie, cele mai mari şi mai profitabile din ceea ce mai deţine statul. Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Conpet, toate acestea sunt ţinta Guvernului, pentru dividende suplimentare din rezerve, miza fiind circa trei miliarde de lei. În acest sens, Guvernul a dat şi OUG 29/2017, care prevede că rezervele neutilizate anii trecuţi de companii pot fi distribuite drept dividende.

Unii plătesc…

Romgaz a achiesat la dorinţa Guvernului, acceptând să scoată încă 547 de milioane de lei din rezerve, pe lângă dividende de 925 de milioane de lei acordate din profitul pe anul trecut. Conpet, de asemenea, a scos din vistierie 140 de milioane de lei. Hidroelectrica încă nu s-a pronunţat, însă conducerea companiei spune că acţionarul poate face ce doreşte. „Ferească Dumnezeu, cum am putea noi să ne opunem acţionarilor. Acţionarii fac ce doresc cu banii lor. Nouă ni se solicită doar un punct de vedere, în care să argumentăm ce vrem să facem cu banii din rezerve, dar acţionarul decide“, arată Ovidiu Agliceru, director Hidroelectrica. Potrivit acestuia, compania produce suficienţi bani încât să-şi asigure operaţiunile curente şi derularea investiţiilor prioritare.

…dar alţii nu îşi permit să o facă

Transgaz şi Nuclearelectrica s-au pronunţat însă clar împotriva acestei măsuri. Transgaz, într-un comunicat oficial, afirmă că deja a plătit 90% din profitul pe anul trecut ca dividend şi că folosirea rezervelor pentru dividende suplimentare decapitalizează compania şi are un impact sever asupra proiectelor de investiţii strategice. „Depășirea condițiilor de îndatorare agreate cu instituțiile financiare va determina creșterea costurilor de finanțare ale societății și poate da dreptul băncilor de a impune restricții cu impact direct asupra societății și a capacității de a finanța proiectele de investiții strategice“, se afirmă în documentul Transgaz. Compania este angrenată în mai multe proiecte de infrastructură, cu un cost total de circa 700 de milioane de euro, care au ca scop final să asigure evacuarea în SNT a gazelor ce vor fi extrase din Marea Neagră şi, mai departe, către Ungaria şi Vestul Europei.

 

Este vorba, în primul rând, de conducta Ţărmul Mării Negre - Podişor, care aduce gazele din Marea Neagră până lângă Giurgiu (circa 250 de milioane de euro), de unde acestea intră în conducta BRUA, care va trebui construită la rândul ei (560 de milioane de euro cost, din care 180 de milioane de euro este contribuţie UE). Prin urmare, Transgaz are nevoie de toţi banii disponbili pentru a susţine acest program de investiţii, care este cerut chiar de Bruxelles. Sigur, poate angaja credite. De altfel, recent, a luat decizia de a apela la bănci pentru 50 de milioane de euro, însă contribuţia proprie este necesară, pentru ca serviciul datoriei să fie predictibil şi la valori modice. 

Evacuarea în sistemul national de transport a gazelor din Marea Neagră este un proiect prioritar pentru România şi chiar pentru situaţia geopolitică regională, aşa cum Capital a mai explicat. Companiile concesionare a perimetrelor din platforma continentală, cu precădere americanii de la Carlyle şi Exxon, pot folosi gazele pentru o luptă comercială regională cu ruşii de la Gazprom, existând posibilitatea ca inclusiv Ucraina să fie alimentată cu gaze din Marea Neagră. Pe de altă parte, Comisia Europeană vrea şi ea, cu tot dinadinsul, exporturi româneşti de gaze, pentru a avea o alternativă reală la Rusia. 

Ce facem cu energia nucleară?

Încă şi mai serioasă este situaţia Nuclearelectrica. Compania are rezerve totale considerabile – circa 3,6 miliarde de lei, constituite din rezultatele anilor anteriori. Are însă în faţă şi investiţii uriaşe de realizat, de departe cea mai importantă fiind cea în retehnologizarea Reactorului 1, derularea ei începând de anul viitor, într-o primă etapă prin studii de prefezabilitate şi fezabilitate. Apoi, urmează comanda pieselor, iar în 2023 - 2024 lucrările propriu-zise, care vor necesita şi oprirea totală a Reactorului pentru cel puţin 18 luni. Toate acestea necesită bani, mulţi bani, procedura urmând să coste aproximativ 1,5 miliarde de euro. După cum prezintă chiar compania situaţia rezervelor, jumătate din aceşti bani există deja. Până la anul, chiar 60% din sumă poate fi la dispoziţie, pentru restul investiţiei existând soluţia creditelor bancare. 

„Punem, deja de ceva timp, ban pe ban pentru finanţarea acestui proces atât de important, care ne permite să dublăm durata de viaţă a reactorului. Avem conturi la mai multe bănci, rezerve pe care le pregătim pentru Unitatea 1“, spunea, recent, Daniela Lulache, directorul de la Cernavodă. Dar acum, „foamea de bani“ a Guvernului face ca societății să i se ceară banii din rezerve. Or, acest lucru înseamnă decapitalizarea companiei şi punerea sub semnul întrebării a recondiţionării Reactorului 1. După 2024, în condiţiile în care nu este recondiţionat, nu mai poate funcţiona în parametrii normali, existând posibilitatea de a fi oprit, iar acest lucru înseamnă grevarea Sistemul Energetic Naţional de 700 de MW în bandă, un lucru care ţine deja de securitatea energetică a României. Într-un comunicat, SNN a detaliat şi investiţiile pe care le are de făcut, doar pe termen scurt, adică până în 2018, acestea fiind de 400 de milioane de euro. În principal, acestea se referă la noua instalaţie de detritiere şi la studiile de prefezabilitate şi fezabilitatea aferente extinderii duratei de viaţă a Unităţii 1. Abia după 2019 încep investiţiile majore, în următorii cinci ani, adică până în 2024, până la 2 miliarde de euro urmând a fi cheltuite de Nuclearelectrica.

 

În aceste condiţii, conducerea SNN propune să nu se distribuie dividende suplimentare din rezerve. „Având în vedere considerentele indicate mai sus, cel puţin până la luarea unor decizii de investiţii finale în legătură cu proiectele de investiţii strategice şi securizarea finanţării acestora, coroborat cu scăderea gradului de îndatorare prin rambursarea creditelor contractate cu garanţia statului, nu este oportună distribuirea de sume sub formă de dividende, din alte surse altele decât profitul curent al fiecărui exercițiu financiar“, este propunerea Consiliului de Administrație al SNN.
În prezent, Nuclearelectrica funcţionează cu două reactoare. Unitatea 2 a fost pusă în funcţiune în 2007. Compania de stat vrea să construiască alte două unităţi, investiţie evaluată la peste 6 miliarde de euro, având negocieri în acest sens cu o companie chineză.

Nuclearelectrica acoperă aproximativ 18% din consumul anual de energie al României. Pe perioada opririi Unităţii 1, România va fi privată de circa 5 TWh, cât este producţia anuală a unui reactor. Penuria de energie în bandă ar putea fi acoperită de pornirea unor grupuri termo, dacă acestea vor mai fi în funcţiune până atunci.

Guvernul Grindeanu, prin OUG 29/2017, a instituit cadrul legal prin care să ia, prin intemediul dividendelor, banii din rezervele companiilor şi regiilor de stat, pentru a putea finanţa cheltuielile cu pensiile şi salariile publice. Estimările iniţiale arătau că, doar în acest an, 3 până la 4 miliarde de lei ar putea veni suplimentar la buget. Banii sunt necesari pentru măriri de pensii şi salarii.

Citeste si:

Ce mașini electrice puteți achiziționa cu bonus de 10.000 de euro de la stat

Anunț FĂRĂ PRECEDENT de la Liviu DRAGNEA

Oficial RADET, atac la centralele termice: "Trebuie să ne gândim spre ce ne îndreptăm, dacă spre un oraş în care să avem la fiecare apartament câte o centrală"

Adevarul
Cum a reuşit Bachus să facă o pagubă de milioane comuniştilor: Securiştii...
Ziare.com
Cea mai buna companie pentru care sa lucrezi: Cine castiga dintre Google si...
AnimalZoo
O cățelușă care vă va topi inima! Cum reacționează un Bulldog francez în timp...
Evz.ro
Poți MURI în timp ce FACI DRAGOSTE? Studiu care ARUNCĂ ÎN AER tot ce știam...

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.