Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
joi, 12 aprilie 2018

Paradox românesc: Plătim rate și la depozitele bancare

Autor:

Banii păstrați în bancă nu doar că nu mai fac pui, ci chiar îți aduc pierderi. Practic, depozitele au devenit un lux pentru mulți români. Acest lucru a luat amploare în ultimul timp, din cauza dobânzilor, care sunt de trei ori mai mici decât în 2016, și a inflației, aflată într-o continuă creștere.

 

Dobânzile oferite astăzi de bănci pentru economiile românilor nu mai au nicio legătură cu realitățile din piață ci, cel mult, cu calculele comerciale ale instituțiilor de credit. 

De fapt, încă de la finalul anului 2016 și, mai accentuat, de la începutul lui 2017, politica de atragere a depozitelor s-a decuplat total de situația din economie.

În ciuda unei inflații în creștere și chiar ignorând majorările repetate de dobândă decise de BNR, randamentul mediu pentru depozitele între trei și șase luni (cele mai utilizate) a scăzut până la un minim istoric de doar 0,78%, de la 1,05% la finalul lui 2016, după cum arată datele Băncii Naționale a României.   

În toată această perioadă, toți ceilalți parametrii cu care dobânda pentru economii este corelată într-o economie normală au avut o evoluție total opusă. 

Inflația, cea mai importantă din perspectiva deponentului, a urcat de la -0,5% cât era la finalul lui 2016 la 3,9% pe ansamblul anului 2017 și peste 4,3% pentru perioada ianuarie 2017-ianuarie 2018. 

Cu alte cuvinte, cine și-a făcut la începutul lui 2017 un depozit pe un an a pierdut, în termeni reali, 2,3% din suma depusă, adică diferența dintre dobânda medie de 1,05% și inflația la final de an, de 3,3%. 

Iar situația a continuat să se înrăutățească pe începutul acestui an în condițiile în care dobânzile au continuat să scadă, iar inflația să crească. 

Și ecartul dintre dobânzile la credite și cele la depozite s-a adâncit, mai ales de la finalul lui 2016, deoarece dobânda medie pentru creditele în lei acordate pe perioade între unul și cinci ani a rămas aproape aceeși comparativ cu 2016 și chiar a revenit pe creștere de la începutul acestui an. 

 

Piața nu pare să răspundă nici măcar la semnalele date de BNR prin dobânda de politică monetară, care a crescut de la 1,75% pe finalul lui 2016 la 2,25 cât a fost fixată la ultima ședință de politică monetară, de săptămâna aceasta. 

Cumpărăm, acum, mai puțin cu banii din bancă, dar e în pericol și viitorul

Efectul direct și ușor de intuit al diferențelor din ce în ce mai mari dintre randamentele pentru depozite și viteza de creștere a prețurilor  este acela că, la scadență, cu banii depuși în bancă oamenii vor cumpăra mai puține produse decât în momentul constituirii depozitului. „Dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru depozitele constituite este sub 1%, semnificativ sub inflaţia anuală de 3,2% în decembrie 2017.

Astăzi, un deponent încasează o dobândă mai mică decât inflaţia care erodează puterea de cumpărare şi, în termeni reali, cu principalul depozitului şi dobânda încasată va încasa mai puţine produse.“, explică Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari. 

Potrivit acestuia, nici  în următoarea perioadă nu este de așteptat ca situația să se schimbe, având în vedere că băncile se pot finanța din alte surse decât depozitele atrase de la clienți. 

„Pe termen scurt, cred că dobânda nu va creşte semnificativ, pentru că avem o lichiditate destul de bună în sectorul bancar“, anticipează Guda. 

Mai mult, există chiar situații când depozitele bancare aduc pierderi efective, adică deponentul retrage mai puțini bani decât a depus. 

„La un depozit de 1.000 de lei la orice bancă din România, poţi să câştigi maximum 25 de lei, dar poţi să şi pierzi 90 de lei maxim. În momentul în care ne facem un depozit, trebuie să ne deschidem şi un cont curent şi atunci comisioanele de cont curent, de administrare cont curent, de retragere numerar la scadenţa depozitului mănâncă din depozitul acela mic din dobândă.“, arată Irina Chițu, analist la Finzoom. 

 

Într-o perspectivă mai amplă, însă, nivelul mic al dobânzilor comparativ cu inflația poate avea efecte grave asupra viitorului economiei. 

„Nu am mai avut inflație așa de mare din 2013-2014. Știți cât era rata dobânzii atunci? Cobora de la 5,25% la 3%. Rata dobânzii a fost tot timpul peste inflație. În prezent rata dobânzii nu acoperă inflația, ceea ce descurajează economisirea, iar economisirea și acumularea de capital sunt chintesența dezvoltării economice“, spune profesorul de economie Bogdan Glăvan.   

BNR acționează timid, ca să nu strice creșterea economică

Pe de altă parte, bancherii nu par să fie dispuși să crească dobânzile practicate pentru depozite și spun că, dacă acest lucru se va întâmpla, se va face în pași lenți.

În același sens, Banca Națională a României pare să acționeze mai mult decât precaut și, după trei serii de majorare a dobânzii de politică monetară a decis, la ultima ședință să se oprească și să păstreze același nivel, de 2,25%. 

În comunicatul prin care își explică decizia, Consiliul de Administrație al Băncii Centrale atestă că inflația este pe un trend de creștere, care se va menține și în următoarea perioadă, dar sugerează că nu poate interveni brutal asupra dobânzilor pentru a nu afecta creșterea PIB. 

„Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și evoluţia reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse“, a arătat BNR.  

 

De altfel, în contextul audierii guvernatorului Mugur Isărescu de către trei dintre membrii comisiei de buget finanțe din Camera Deputaților, oficialul BNR a dat dovadă de foarte multă prudență. 

Răspunzând la o întrebare legată de presiunile care pot veni dinspre zona politică pentru menținerea unor dobânzi mici, guvernatorul a spus că BNR acționează conform legii și în limitele în care „economia poate duce“. „Noi acționăm conform legii, suntem oameni responsabili. Nu ne abatem de la standardele europene. Este adevărat că avem discuții, nu neapărat contradictorii, dar de pe poziții deosebite, însă nu acceptăm presiunile. Acționăm conform legităților economice, acestea ne pun cu spatele la zid. Cineva ne poate spune: Avem votul popular, dar noi răspundem: Atât poate economia“, a spus Isărescu.

Anterior, șefii partidelor de guvernământ adresaseră BNR o scrisoare prin care cereau explicații privind creșterea inflației.

 

Citeste si:

CAPITAL COMUNICATE

Autor: C.P.O. Economics Srl
10 lucruri bine de stiut despre centralele pe lemne

Autor: PSK Solution SRL-D
Bioo.ro – produse bio si naturale de cea mai buna calitate

Evz.ro
SCANDAL IMENS LA ANTENA 1. Acuzaţii grele despre DROGURI ŞI PROSTITUATE....
Doctorul Zilei
Cinci teste medicale, recomandate femeilor, care depistează cancerul înainte...
AnimalZoo
O pisica uriașă a băgat spaima în englezi
Evz Monden
FOTO Simona Halep si Codin Maticiuc, IMPREUNA intr-un club de fite din...
Infoactual
Tornada in Marea Neagra (Video)
Ziare.com
Volkswagen lanseaza un rival pentru Dacia Duster: Primele imagini au fost...

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.