Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
duminică, 14 mai 2017

Independența energetică a României, tot mai îndepărtată. Nu vom scăpa de ruși

Autor:

Chiar dacă România a reușit în 2015 să-și reducă semnificativ importurile de gaze rusești, în iarna 2016-2017 am fost nevoiți să importăm masiv. În viitorul nu tocmai îndepărtat, odată cu exploatarea rezervelor din Marea Neagră și a gazelor de la Caragele, cel mai mare zăcământ descoperit de Romgaz în ultimii 30 ani, sunt mari șanse să nu mai apelăm la ruși. Totuși, Rusia ar putea fi un furnizor important pentru funcționarea centralei de la Cernavodă, iar autoritățile române par dispuse să deschidă o astfel de relație cu cei de la Moscova.

Federația Rusă se află în topul țărilor partenere cu care România înregistrează deficit în balanța comercială. În anul 2015, deficitul balanței comerciale a României cu Rusia era de aproape un miliard de euro, mai exact 997 milioane de euro, în creștere cu 20% față de anul precedent. Conform datelor Departamentului de comerț exterior, în perioada ianuarie-noimebrie 2016, (rezultatele pe tot anul încă nu sunt publice), deficitul balanței comerciale cu Federația Rusă s-a cifrat la 818,6 milioane de euro.

România a realizat în primele 11 luni ale anului trecut exporturi de 909 milioane de euro în Rusia, valoare care poziționează Federația Rusă pe locul 15 al statelor în care România realizează cele mai mare exporturi. În ceea ce privește importurile, în perioada ianuarie-noiembrie 2016, acestea s-au ridicat la 1,73 miliarde de euro.

În perioada menționată, importurile de gaze s-au ridicat la 231 milioane de euro, cu 134 mil. euro mai mult decât în ianuarie-noiembrie 2015. În primul trimestru al acestui an, importurile de gaze au continuat să fie la un nivel major, astfel că România rămâne dependentă de Rusia în acoperirea consumului de gaze.

Această dependență ar putea fi redusă în următorii 3-4 ani, când vor intra în exploatare resursele din Marea Neagră și gazele descoperite la Caragele. Zilele trecute, ministrul Energiei, Toma Petcu, declara că zăcământul de gaze de pe platforma Caragele este evaluat la un preţ minim de aproape patru miliarde de dolari, fiind o descoperire care dă posibilitatea Românei să devină ”un jucător important pe piaţa gazelor din regiune şi nu numai”.

"Romgaz ne-a prezentat cea mai mare descoperire pe care o companie românească, Romgaz, a făcut-o pe rezerve de gaze din România. E o rezervă care înmagazinează, pe primele estimări, 30 de miliarde de metri cubi şi posibilitatea de exploatare este de 27 de miliarde de metri cubi. Pe consumul mediu anual ne-ar ajunge probabil trei ani, dacă am exploata doar de aici. Este un depozit evaluat la un preţ minim de aproape patru miliarde de dolari”, a spus ministrul Petcu.

Rușii vor să ne vândă uraniu pentru Cernavodă

 

Dacă în sectorul de gaze natural lucrurile par a fi în avantajul României, nu același lucru îl putem spune despre sectorul energiei electrice. Rușii fac presiuni de mai mulți ani că ar dori să ne livreze pulbere de Uraniu pentru funcționarea centralei de la Cernavodă. Lucrurile s-au precipitat în ultimii doi ani, după ce Nuclearelectrica a reziliat contractul cu Compania Națională a Uraniului și a achiziționat pulbere de uraniu de la o firmă canadiană.

Doar anul trecut, conform raportului anual al Nuclearelectrica (SNN), firmă la care statul este acționar majoritar și care este listată la bursă, SNN a încheiat trei contracte cu compania canadiană Cameco Inc. fiecare pentru o cantitate de 120.000 de kg de Uraniu sub formă de pulbere sinterizabilă. Contractele au fost atribuite canadienilor pentru prețul oferit, care conform SNN, a fost mai mic decât cel cu care s-a prezentat Compania Națională a Uraniului, companie românească. În raportul annual al SNN, se precizează că atribuirea s-a realizat prin punerea în competiție a celor 2 furnizori calificați ai SNN.

"În anul 2017, Nuclearelectrica nu a încheiat niciun contract de aprovizionare de materie primă sub forma de pulbere sinterizabila de dioxid de uraniu (UO2), necesară alături de alte materii prime în cadrul procesului de fabricare a fasciculelor de combustibil nuclear la sucursala FCN Pitești. Conform prevederilor legale, Nuclearelectrica poate achizitiona aceasta materie prima doar de la furnizori calificați, respectiv, în prezent, Compania Națională a Uraniului și Cameco Inc.", a declarat directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, pentru Capital.

Extinderea numărului de furnizori presupune organizarea unei proceduri de calificare a furnizorilor, iar procesul este unul complex, "companiile participante având obligația să facă dovada îndeplinirii unui set complex de criterii calitative tehnice, operaționale și de managementul calității, pentru a fi calificate. Produsul furnizat de aceste companii trebuie să corespundă 100% specificațiilor tehnice și calitative ale Nuclearelectrica."

SNN a organizat în anul 2016 două proceduri de calificare de furnizori de materie primă, dar acestea “nu au dus la calificari suplimentare întrucât produsul nu a corespuns specificațiilor tehnice ale FCN Pitești”. Prin urmare,  Nuclearelectrica nu avea cum să primească oferte de furnizare de uraniu din partea altor firme în afara Cameco Inc și CNU.

 

Aprobarea de către SNN doar a ofertelor celor două companii a atras nemulțumirea rușilor, care au făcut numeroase plângeri Ministerului Afacerilor Externe. Conform unor surse guvernamentele, compania rusească Rosatom s-a arătat discrimantă de SNN pentru că nu a dat curs niciunei solicitări făcute companiei românești. Mai mult, sursele ne-au precizat că există și câteva plângeri care au ajuns la Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul Ambasadei Rusiei la București, referitoare la tratamentul discriminator al SNN.

“Rosatom, prin filiala sa TVEL, este una dintre firmele participante la procedurile de calificare organizate de SNN, procedurile fiind realizate cu respectarea legislației în vigoare, așadar acordand acces nediscriminatoriu oricărui posibil furnizor. Organizarea unor astfel de proceduri implică respectarea cu strictețe a cerințelor stipulate în documente, cerințe care sunt cunoscute tuturor posibililor participanți și nu pot fi modificate în cursul derulării procedurii, în cazul în care unul dintre participanți nu le respectă, indiferent de motive. TVEL  a depus, la prima procedură de calificare, documentația mai târziu decât data specificată în documentație, prin urmare compania a fost descalificată, iar la cea de-a doua procedură, a fost depusa documentația în timp util, dar produsul ofertat și supus analizei nu a corespuns sub nicio formă specificațiilor tehnice. De fapt, SNN a solicitat un tip de produs, iar ei au propus cu totul altul”, a explicat Daniela Lulache. 

Autorități române invitate la Moscova

Reprezentanții companiei rusești au trimis în acest an invitații către autoritățile române de a participa la Atomexpo, cea mai mare expoziție din domeniul nuclear desfășurată în Rusia. Ediția din acest an va avea loc în luna iunie, Rosatom invitându-i deja pe Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, și pe Rodin Traicu, președintele CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare). Cu toate acestea, reprezentanții Nuclearelectrica au hotărât să nu participe la expoziție.

 

Decizia SNN de a nu mai achiziționa pulbere de uraniu de la compania românească CNU a fost larg dezbătută în ultimul an în massmedia. Chiar ministrul Toma Petcu, declara, recent, într-un interviu acordat DCNews, că “rezilierea contractului SNN-ului cu cei de la CNU produce un scurtcircuit în circuitul de producere a energiei nucleară”.

”Problema la Nuclearelectrica a fost în felul următor: a fost un control făcut de Curtea de Conturi la cei de la CNU, au stabilit că costul de producție al otoxidului, combustibilul nuclear care se folosește la Cernavodă, este mult mai mare decât prețul la care-l vând ei și a trebuit să ceară o majorare de tarif către cei de la SNN, care nu au fost de acord, s-a reziliat contractul și s-a trecut la o procedură de achiziție prin licitație, a participat o firmă străină și a reușit ca toate cele trei contracte care au fost scoase la achiziție să le achiziționeze această companie străină, iar Compania Națională a Uraniului- care extrage minereul din zona Suceava, îl prelucreză la Feldioara și care-l vindeau ca și otoxid- nu a reușit să mai reintre”.  

Deși situația este complicată, SNN anunță că îi ia în calcul pentru următoarea perioadă pe ambii furnizori certificați.  

"Până la identificarea unor măsuri concrete cu efect pe termen mediu și lung pentru rederesarea CNU, și având în vedere necesitatea asigurării materiei prime pentru SNN în vederea operării normale,  Consiliul de Administrație al SNN a aprobat în data de 03 mai 2017 inițierea derulării în regim de urgență a unei noi proceduri competitive între cei doi furnizori calificați ai SNN: CNU și Cameco, procedură care are în vedere, de asemenea, un contract pe o durată scurtă, de 6 luni, și aceeași cantitate de 120 tone de UO2. Procedura urmează să se deruleze în perioada imediat următoare", a anunțat Daniela Lulache.

Verificări realizate de Corpul de control al premierului

Toma Petcu a mai menționat, la dcnews.ro, că a solicitat premierului Grindeanu să trimită Corpul de Control să facă verificări încrucișate atât la Nuclearelectrica cât și la CNU, “să vedem modalitatea în care s-a reziliat acest contract și cum au fost achiziționate celelalte trei contracte”. 

 

“S-a schimbat Consiliul de Administrație de la Nuclearelectrica, de asemenea, la CNU, avem ordinul de ministru să schimbăm și acolo CA urmând ca după ce se închide raportul Corpului de Control al prim-ministrului, să luăm o decizie privind conducerea celor două companii, pentru că mie mi se pare că e, nu știu dacă un atentat la siguranța națională, dar poate să fie un subiect destul de delicat pentru producerea de energie nucleară în România”, a mai spus Toma Petcu.

Potrivit lui, este foarte important ca România să nu fie dependentă în acest lanț al producerii energiei nucleare de altcineva, “la început, ok, companiile străine vin cu prețuri atractive, dar când s-au asigurat că nu mai ai altă sursă, încep negocierile puternice”, a mai explicat ministrul la dcnews.ro. 

Cele trei contracte încheiate anul trecut cu canadienii pentru pulberea de uraniu au o valoare totală de 220 de milioane de lei. Primul contract încheiat în ianuarie a avut valoarea de 62,04 milioane de lei, iar cel de-al doilea, încheiat în iulie, de 51,38 mil. lei. Înainte cu o zi de Ajunul Crăciunului, Nuclearelectrica a încheiat și cel de-al treilea contract cu canadienii, pentru aceeași cantitate de uraniu natural sub formă de pulbere, valoarea fiind de 44,829 milioane de lei.

Unitățile 1 si 2 utilizează anual aproximativ 11.000 de fascicule de combustibil nuclear, conținând fiecare în jur de 19 kg de uraniu. Pentru a produce necesarul de fascicule de combustibil, FCN Pitești funcționează la capacitate maxima. În anul 2016, sucursala FCN Pitesti a fabricat 11.002 fascicule și a livrat la CNE Cernavoda 10.800 fascicule de combustibil nuclear, conform planului de fabricație și livrare, se mai arată în raportul SNN.

 

Din câte se poate observa mai sus, prețurile uraniului livrat de canadieni au scăzut în permanență, însă faptul că Nuclearelectrica achiziționează doar de la ei pune în pericol CNU, care s-ar putea închide. Dacă se va ajunge la această situație, atunci canadienii, neavând concurență, pot solicita prețuri mult mai mari.

Acesta lucru l-au precizat și reprezentanții Ministerului Energiei, care la finele anului trecut, au arătat, într-un comunicat, că „există indicii potrivit cărora condițiile de piață pentru furnizarea combustibilului nuclear necesar SNN sunt potențial grevate de prețuri conjuncturale și că nu sunt create premisele pentru asigurarea unei surse constante, la un prețpredictibil pe termen lung pentru acest produs”. De asemenea, Ministerul Energiei și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că existența unor potențiale practici concurențiale neloiale ar putea conduce în timp, pe de-o parte, la riscul de incapacitate de funcționare a producătorului român de profil, Compania Națională a Uraniului (CNU), și, pe de altă parte, la riscul vizând siguranța pe termen lung în furnizarea combustibilului nuclear pentru CNE Cernavodă. „Acest fapt ar amenința funcționarea ciclului nuclear integrat al țării noastre, un avantaj cert al României în spațiul European. În același timp, ar putea fi afectată și competitivitatea pieței naționale de electricitate, pe termen lung, în contextul impactului asupra CNE Cernavodă”, precizează Ministerul Energiei.

În urmă cu un an și fostul președinte al României, Traian Băsescu, critica dur decizia conducerii Nuclearelectrica de a achiziţiona combustibil nuclear din Canada pentru centrala de la Cernavodă. “Nu am dubii că preţul canadienilor este mai bun. Problema este că preţul va fi mai bun doar până când România nu va mai produce combustibil nuclear. Pe urmă, va veni dependenţa de canadieni sau, de ce nu, de ruşi”, atrăgea atenția, anul trecut, Traian Băsescu.

Relația României cu Rusiei, viziunea ministrului Energiei

În cadrul unui interviu acordat Agerpres, la jumătatea lunii martie, întrebat fiind care va fi politica de colaborare cu Rusia în sectorul energetic, Toma Petcu a precizat că România este una dintre țările europene cu cea mai redusă dependență de importul de gaze din Federația Rusă. “Anul trecut am asigurat consumul în proporție de 90% din producția internă. Cifrele la importul de gaze cresc timp de câteva luni, în sezonul de iarnă, pe fondul consumurilor mai mari. Anul acesta colaborarea cu Federația Rusă a fost una foarte bună: am primit cantitățile solicitate la prețurile convenite.

Pe de altă parte, este foarte adevărat că în situația unui singur furnizor de gaze, indiferent din ce țară provine, nu poți avea siguranță totală în aprovizionarea cu energie. De aceea, există o mare aplecare și preocupare naturală a mai multor state europene, inclusiv a României, în a reduce dependența de un singur furnizor, mai ales că ne apropiem de momentul 2019, când expiră contractul dintre Gazprom și Naftogaz prin care gazele rusești ajung în Europa”.

Toma Petcu a mai precizat că Federația Rusă va fi un partener important pentru Europa: “Dincolo de progresele europene obținute și proiectele energetice planificate pentru a reduce dependența de un singur furnizor, fără îndoială Federația Rusă va rămâne un partener energetic important al Europei, după cum și Europa va rămâne pentru Rusia o piață importantă pentru exporturile de gaze”.

 

Cine sunt și ce fac rușii de la Rosatom

Rosatom este cea mai mare companie de producere a energiei electrice din Rusia, doar anul trecut producând peste 18% din producția totală de energie electrică a Federației Ruse. Compania administrează toate centralele nuclerare de pe teritoriul Federației Ruse și are în construcție, în diverse forme contractuale, peste 34 de centrale nucleare în 12 țări.

Anual, rușii de la Rosatom produc aproximativ 3.000 de tone de uraniu pe piața internă și aproximativ 5.000 de tone în alte țări. “Materiile prime ale depozitelor rusești și străine (în special în Kazahstan) vor fi suficiente pentru a furniza atât proiectele interne, cât și cele internaționale ale lui Rosatom pentru următorii o sută de ani” se precizează ăe site-ul companiei. Mai mult, conform sursei citat, Rosatom, cu o cotă de piață de 1/3 pe piața mondială, preia conducerea serviciilor globale de îmbogățire a uraniului și acoperă 17,7% din piața mondială a combustibilului nuclear. Potrivit site-ului propriu, Rosatom reunește 300 de întreprinderi și organizații, inclusiv singura flotă nucleară de gheață din lume, fiind însărcinată cu punerea în aplicare a politicii uniforme a statului privind utilizarea energiei atomice, precum și cu îndeplinirea obligațiilor internaționale ale Federației Ruse privind utilizarea pașnică a energiei atomice.

Citeste si:

O ţară de LÂNGĂ România se înarmează MASIV de la ruşi!

Foamea de bani a statului, atac la securitatea energetică

Miza gazelor din Marea Neagră: Americanii vor să spargă monopolul ruşilor în regiune

Evz.ro
Fără dubii, APOCALIPSA NUCLEARĂ, în block start. MESAJUL LUI KIM este clar,...
AnimalZoo
Află POVESTEA VEREI, pisica angajată la un Mall din CAPITALĂ
Evz.ro
MRU, premierul care a căzut în plasa producătorilor de medicamente! CUM S-A...
Click
Cum scapi cu viață dacă ajungi pe șine la metrou

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.