Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
luni, 01 august 2016

Primele efecte ale legii hipermarketurilor: Produsele românești se răresc pe rafturi

Autor:

Legea care impune ca hipermarketurile să vândă mai multe produse româneşti are un efect de bumerang şi ameninţă chiar prezenţa acestora pe rafturi. Problemele neprevăzute de iniţiatori apar acum în renegocierea contractelor dintre producători şi comercianţi.

Primele probleme de care se lovesc producătorii dar şi comercianţii se referă la încheierea unor noi contracte, conforme cu noua legislaţie. Actul normativ lasă loc de multe interpretări motiv pentru care ambele tabere stau la masa negocierilor cu avocaţii lângă ei. „S-a creat un blocaj. Există riscul să scadă comenzile hipermarketurilor, în condiţiile în care trebuie să factureze toată marfa la recepţie. Iar majorarea costurilor de logistică nu va fi rentabilă pentru comercianţi, dacă livrarea se face mai des. Legea nu are norme de aplicare şi nu reglementează aceste probleme. Riscăm să vedem exact efectul contrar al legii, respectiv ca rafturile să se golească“, a explicat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta.

„O altă problemă ridicată este cea a serviciilor oferite contracost de hipermarketuri cu privire la logistică. „Niciun producător, oricât de mare ar fi, nu are capacitate pentru transportul, depozitarea şi aranjarea la raft a produselor pe care le vinde în magazinele mari“, a explicat Sorin Minea, preşedinte Romalimenta.

Astăzi, sumele care reprezentau aceste servicii, spune legea, trebuie transformate în discount şi scăzute din preţul producătorului către comerciant. Astfel, acestea nu se mai facturează, prin urmare nu mai sunt taxate cu TVA. „Ar trebui ca Ministerul de Finanţe să ne spună oficial care este pierderea la bugetul de stat în urma neîncasăriii de TVA pentru serviciile de logistică“, a punctat Minea.

Potrivit acestuia, mulţi producători se tem că această procedură ar putea fi interpretată, la un control al Fiscului, ca evaziune fiscală. „Un serviciu care este facturat cu TVA este transformat în discount, care nu e purtător de taxe şi impozite. La un control al Fiscului se pot ridica multe semne de întrebare“, a mai spus Minea. Contactat de revista Capital, secretarul de stat pe Fiscalitate din Ministerul de Finanţe, Gabriel Biriş, nu a vrut să comenteze acest subiect. Iniţiatorii promit însă, fără o dovadă clară, o reducere de preţuri. „Sper ca din momentul în care va apărea în Monitorul Oficial, românii să ştie că vor putea cumpăra de la supermarketuri produse mai ieftine cu 20% minim‘‘, spunea, în urmă cu câteva săptămâni, parlamentarul Marin Anton.

Consiliul Concurenţei trage şi el nişte semnale de alarmă. „Prin intervenţia statului în activitatea companiilor private, prin introducerea unor prevederi cum ar fi impunerea unei obligaţii de vânzare a unui volum minim de produse provenite din lanțul scurt de aprovizionare, exceptarea micilor companii de la aceste restricții, termene de plată scurtate, eliminarea plăților pentru presțatii, fortând introducerea acestora în adaosul comercial, se încearcă echilibrarea puterilor de negociere dintre marile lanțuri comerciale și furnizori. Cu toate acestea, experiența Codului de bune practici în domeniu ne-a arătat, însă, că succesul nu este garantat“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

După ce au observat care sunt carenţele legii, mulţi producători se gândesc că aceasta trebuie regândită, deşi este deja în vigoare. „Nu e nimic bătut în cuie. Dacă au fost scăpări ar trebui ca la toamnă să cerem modificarea legii“, a declarat, pentru Capital, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Asociaţiile hipermarketurilor au precizat, în urmă cu câteva săptămâni, că acest act normativ „nu garantează sprijin pentru producătorii români şi restrânge libertatea consumatorilor români de a alege“.

Unde sunt produsele româneşti?

Legea hipermarketurilor a fost promovată ca o lege care să oblige comercianţii mari ca 51% din produsele de pe raft să fie româneşti. Principiul acesta nu se regăseşte concret în lege. În schimb, se invocă lanţul scurt de aprovizionare, respectiv o relaţie directă între producător şi retailer.  „Lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori“, scrie în lege. Consiliul Concurenţei explică de ce nu se putea transpune această sintagmă în lege.

„Am avut obiecţii referitoare la prevederea expresă privind obligatia de a achiziţiona minim 51% produse româneşti, ceea ce ar reprezenta o încălcare a regulilor europene. Dacă nu menţionăm că este vorba de produse româneşti, ci de produse care provin de pe lanţul scurt, atunci nu credem că este o problemă privind legislaţia europeană de concurenţă“, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Această parte din lege urmează să fie reglementată cu norme de aplicare şi va intra în vigoare abia peste şase luni, se regăseşte în actul normativ.

De asemenea, legea mai spune că autorităţile locale pot dicta de câte ori şi când, hipermarketurile vor organiza „evenimente de  promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, cu respectarea legislaţiei sanitare-veterinare în vigoare“.

Energizantele, sucurile şi vinurile, produse fresh

Legea defineşte produsele fresh, respectiv cele proaspete, pentru care retailerul este obligat să facă plata în 7 zile de la emiterea facturii. Potrivit legii, produsele alimentare proaspete sunt acele „alimente care nu sunt conservate prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu exceptia refrigerării“. „În această categorie pot fi încadrate sucurile acidulate, vinul, berea, dar şi energizantele“, a explicat Sorin Minea. Potrivit acestuia, multinaţionalele care produc aceste produse ar putea pune presiune pe retailer, cu legea în mână, ca să le fie achitate facturile la şapte zile. „Producătorii români ar putea fi astfel, dezavantajaţi, pentru că nu au aceeaşi putere la masa negocierilor“, a mai spus Minea.

 Toate aceste probleme ridicate de revista Capital sunt discutate de către producători mari şi mici şi retaileri în această perioadă pentru renegocierea contractelor. Rămâne de văzut cine va avea de câştigat şi cine va pierde după aplicarea acestor modificări.

Principalele prevederi ale legii

- Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat produsele respective
- Comerciantul are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecarei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt
- Comerciantul are obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti. Frecvenţa acestor evenimente, precum şi orarul de funcţionare se va stabili prin hotărâre a consiliului local.
- Definiţie produs alimentar proaspăt - aliment care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu excepţia refrigerării.

 

S-a creat un blocaj. Există riscul să scadă comenzile hipermarketurilor, în condiţiile în care trebuie să factureze toată marfa la recepţie. Iar majorarea costurilor de logistică nu va fi rentabilă pentru comercianţi, dacă livrarea se face mai des. Legea nu are norme de aplicare şi nu reglementează aceste probleme. Riscăm să vedem exact efectul contrar al legii, respectiv ca rafturile să se golească.
Sorin Minea, preşedinte, Romalimenta

Am avut obiecţii referitoare la prevederea expresă privind obligatia de a achiziţiona minim 51% produse româneşti, ceea ce ar reprezenta o încălcare a regulilor europene.
Bogdan Chiriţoiu, preşedinte, Consiliul Concurenţei

 

Nu e nimic bătut în cuie. Dacă au fost scăpări ale legii ar trebui ca la toamnă să cerem modificarea ei.
Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR

Citeste si:

Kaufland România a raportat o cifră de afaceri de 9,691 miliarde lei

Carrefour România inaugurează cel de-al 11 hipermarket din Bucureşti, la centrul comercial ParkLake

Carrefour îşi face C.A.P.

Evz Monden
FABULOS! Uite în ce vilă superbă locuiește Stela Popescu! IMAGINI DEMENȚIALE!
Click
Prințul Philip, criză de nervi înainte de funeraliile Prințesei Diana:...
Doctorul Zilei
Cinci alimente care te îmbătrânesc prematur. ”Ridurile sunt legate de...
Economica
Eşti bolnav sau ştii pe cineva cu o boală gravă? Iată de unde se pot lua bani!

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.