Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
duminică, 01 ianuarie 2017

Promisiunea care se poate întoarce împotriva Guvernului dacă va fi respectată

Autor:

Una dintre promisiunile făcute în campania electorală de PSD, care va guverna în coaliţie cu ALDE, ar putea să creeze probleme actualului guvern, dacă va fi aplicată.

Sorin Grindeanu este premierul României şi va pune în aplicare programul PSD, prezentat în campania electorală.

"Au promis multe ca să câştige alegerile, stai să vezi scandal şi scădere în sondaje dacă nu se vor ţine de cuvânt" – se spune ori de câte ori o nouă guvernare porneşte la drum.

Există însă în programul PSD o promisiune care dimpotrivă, ar putea da bătăi de cap partidului de guvernământ – nu dacă va fi încălcată, ci dacă va fi aplicată!

Astfel, potrivit documentului, până în 2020 salariul minim brut va creşte de la 1.250 la 1.750 lei pe lună, iar cel mediu brut de la 2.815 la 3.950 de lei.

Guvernele au două motive să crească nivelul salariilor. În primul rând se pun bine cu electoratul din rândurile angajaţilor. În al doilea rând, mai mulţi bani la angajaţi înseamnă mai mulţi bani care rămân în ţară. Mai puţini bani la angajaţi înseamnă profituri mai mari. Dar profiturile pot fi repatriate (în cazul companiilor cu capital majoritar străin) sau plasate în offshore-uri.

Că să ţină banii în ţară, guvernele pot să reducă impozitul pe profitul reinvestit ori să crească salariile. În prima variantă vor fi mai mulţi bani în activităţile productive, dar numai dacă antreprenorii se lasă convinşi. În a două variantă, vor fi mai mulţi bani în consum, cheltuiţi de angajaţi.

De exemplu, Guvernul Germaniei a decis ca de la 1 ianuarie 2017, să ridice salariul minim cu 4%, până la 8,84 euro pe oră, de la 8,50 euro pe oră, nivel ce fusese stabilit la 1 ianuarie 2015.

Diferenţele dintre economia României şi cea a Germaniei sau a celorlalte state dezvoltate din UE sunt evidente. Şi nu numai prin mărimea salariilor ori a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor.

Conform unui studiu prezentat în noiembrie 2015 de prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, o altă diferenţa dintre România şi ţările dezvoltate se referă la repartiţia venitului naţional net.

"În teorie, raportul trebuie să fie 60% - 65% pentru muncă şi 30% - 35% pentru capital. În ţările dezvoltate, capitalului îi revine 40%, iar muncii 60%. În România, situaţia este inversă: peste 60% la capital şi sub 40% la muncă în 2014, deşi în 2000 raportul era echilibrat - 50% - 50%, iar în 2008 a ajuns la 48% muncă - 52% capital. Costul crizei a fost transferat în mod neetic asupra salariaţilor, iar raportul s-a degradat pentru muncă la 40% şi capitalul a obţinut 60%", spunea Georgescu.

"Slăbiciunea" salariilor din România avea să fie evidenţiată, în noiembrie 2016, şi de o cercetare realizată de Institutul European din România, coordonator de proiect fiind economistul Daniel Dăianu. Cercetarea arată că românii au preţuri pe jumătate faţă de UE, dar salarii de 5 ori mai mici.

"Conform datelor disponibile pe Eurostat, în anul 2015 convergenţa salariilor era în România de numai 20,5%, în timp ce convergenţa preţurilor se ridică la nivelul de aproape 50% faţă de media EU28", relevă raportul Institutului European din România.

Toate acestea arată că în România "e loc" pentru creşterea salariilor. Desigur, profiturile ar scădea, dar datele problemei arată că nu atât de mult încât să provoace închiderea afacerilor sau falimente în masă.

Totuşi, dacă Guvernul Grindeanu va aplica astfel de măsuri, va nemulţumi, direct sau indirect, două categorii de actori din jocul economic.

Prima categorie de nemulţumiţi – antreprenorii care îşi vor vedea profiturile periclitate. O mare parte dintre aceştia o reprezintă acţionariatul multinaţionalelor, adică "oameni grei", cu relaţii în mediile financiar şi de business. Dacă se supără, aceşti oameni pot face, în acele medii, o puternică "reclamă negativă" actualului guvern.

Totodată, creşterea salariilor ar putea să-i facă pe antreprenori să reducă numărul angajărilor. Şi astfel apare o nouă categorie de nemulţumiţi: românii aflaţi în căutare de joburi. Cu cât aceştia sunt mai mulţi, cu atât popularitatea Guvernului scade, iar cheltuielile de protecţie socială cresc.

Citeste si:

Dragnea evită ieșirile publice. UPDATE: Liviu Dragnea și-a făcut apariția la congresul PSD

Cum se calculează pensia în România. Formula exactă

Ponta: Dragnea încasează lovitura de grație și se va prăbuși

Evz.ro
Poate n-o să AJUNGI să PREZINȚI LENJERIE, dar acest REGIM chiar FUNCȚIONEAZĂ....
Click
Exclusiv! Când și unde a început amorul dintre Smiley și Gina Pistol
Evz Monden
REVOLTATOR! A postat pe INTERNET IMAGINI cu DENISA RADUCU in SICRIU, iar acum...
Ziare.com
Top 10 cele mai ieftine masini puternice

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.