Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
luni, 08 mai 2017

Uber vs taximetria clasică, o miză de un miliard de lei pe an

Autor:

Dincolo de chichițele legale, lupta dintre serviciile de ride-sharing și taximetriști este o ilustrare perfectă a conflictului global dintre vechea și noua economie, ale cărui efecte le vom simți tot mai pregnant în următorii ani.

”Nu se mai poate. Noi facem ITP la șase luni, dăm bani pentru licență, bani la dispecerat, plătim o grămadă de taxe. Iar ei se urcă în mașina personală, ne iau clienții și încasează și mai mulți bani pe kilometru decât noi”, se plânge Dan, taximetrist afiliat la o cunoscută firmă din Capitală. Este doar unul dintre sutele de șoferi de taxi care a protestat la sfârșitul lui aprilie în Piața Victoriei contra concurenței celor de la Uber.

Reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) spun că ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, le-a promis încă de acum două luni că va promova o ordonanță de urgență pentru modificarea a două articole din legea taximetriei astfel încât activitățile neautorizate de transport de persoane să fie sancționate mai ușor. ”Aplicațiile de tip Uber trebuie să fie obligate să se autorizeze dacă vor să-și desfășoare activitatea în România. Cât timp există o legislație clară, nu este posibil ca unii transportatori să se supună legilor și alții să funcționeze sfidând aceeași legislație, fără a fi sancționați”, explicau reprezentanții COTAR.

Tensiuni vechi

Un protest contra Uber a fost organizat recent și la Cluj Napoca. Circa 300 de taximetriști s-au adunat pentru a denunța ceea ce ei numesc concurența neloială practicată de Uber. Șoferii din orașul de sub Feleac susțin că, de la lansarea acestui serviciu online, numărul de comenzi le-a scăzut cu circa 30%.

De altfel, taximetriștii clujeni au și intentat anul trecut o acțiune legală prin care au cerut scoaterea Uber în afara legii. În luna februarie a acestui an ordonanța judecătorească prin care serviciul fusese suspendat temporar a fost anulată de Curtea de Apel. Așadar, până la finalizarea procesului care va decide dacă Uber poate sau nu funcționa la Cluj, serviciul va fi accesibil în continuare. Ridicarea restricției, dar și faptul că amenzile de câte 25.000 de lei aplicate unor șoferi ai Uber în vara lui 2016 cu pentru practicarea ilegală a taximetriei au fost anulate de Judecătoria Cluj Napoca ar putea indica faptul că firma americană are șanse să câștige disputa legală.

 

Reversul medaliei

Nici reprezentanții Uber nu au stat cu mâinile în sân și au ținut să arate că șoferii lor plătesc taxe, și nu puține. ”În 2016, doar 100 de parteneri Uber au contribuit cu aproximativ 320.000 de lei taxe la bugetul de stat, constând în TVA intracomunitar, impozit pe venit, impozit și contribuții salariale. În medie, un partener Uber care conduce două-trei ore pe zi contribuie lunar cu suma de aproximativ 260 de lei, ceea ce putem spune că este aproximativ egal cu taxele pe care un angajator le plătește la bugetul de stat drept contribuții aferente salariului minim pe economie”, se arată într-un studiu realizat de firma de consultanță Jasill.

Nu în ultimul rând, Uber pare a se bucura de susținere în rândul publicului. ”M-am săturat să mi se spună «Nu merg acolo că e prea departe!» sau «Doar până la Unirea? E prea aproape!». M-am săturat și să mi se propună prețuri la mica înțelegere, să văd cum o cursă care face de obicei 12 lei costă 22 de lei cu un taxi care are același tarif și în aceleași condiții de trafic, m-am săturat de mașini murdare, de șoferi care înjură, dau muzica la maxim sau fumează. Așa că de un an și ceva am trecut la Uber și sunt mult mai mulțumit, chiar dacă uneori e ceva mai scump decât taxiul”, spune Vlad, un avocat din Capitală.

 

 

Cum arată piața

Dacă ne uităm pe cifre, lupta pare, cel puțin deocamdată, una între David și Goliat. Uber nu divulgă numărul de șoferi pe care îi are în România, însă se vorbea la un moment dat de circa 1.000 în București și undeva între câteva zeci și 200 în celelalte trei orașe în care funcționează (Cluj Napoca, Timișoara și Brașov). Taximetriștii sunt de cel puțin zece ori mai mulți. Existau la începutul lui aprilie peste 10.000 de autorizații în București (trebuie precizat că unele din ele nu sunt valide și se află în litigiu). Liderii pieței sunt Cobălcescu, Ro Ștef și Cristaxi, cu circa 300 de licențe fiecare. Se estimează că în Capitală mai lucrează și alți circa 3.000 de taximetriști cu licențe eliberate de primăriile ilfovene. Aceștia au voie teoretic să intre în metropolă doar cu o cursă având ca origine localitatea de domiciliu. În realitate, însă, mulți dintre ei muncesc de fapt pe străzile Bucureștiului.

 

Și în Cluj Napoca existau anul trecut aproape 2.500 de autorizații de taximetrie. Spre deosebire de București, aici marea majoritate a licențelor sunt deținute de persoane fizice, firmele cele mai importante având în jur de 10-15 autorizații fiecare. Numărul autorizațiilor de taximetrie valabile emise de Primăria Brașov era de 1.431 la 1 mai 2017. Piața este dominată în orașul de sub Tâmpa de Martax (218 licențe), urmată de Todfax Comex (140) la mare distanță de Hage Dorianoss (24), BFE Trade (21) sau Sprintenul (tot 21). Lucrurile stau altfel în Timișoara, unde există 1.404 de autorizații valabile doar pentru persoane fizice plus încă 950 emise pe numele unor companii. Cei mai mari jucători par a fi Extra Radio Taxi (104 licențe), Eurobau-TM (62), VT Tudo (58), Ciocsan (51) și Inter City (cu 47 de licențe).

Pro și contra

Așadar, ar putea fi vorba de maxim 20.000 de taxiuri în cele patru orașe românești în care activează Uber. Dacă presupunem că fiecare din ele circulă 25 de zile pe lună și încasează în medie 150 de lei pe zi, rezultă că veniturile brute ale taximetriștilor din București, Cluj, Brașov și Timișoara ar putea ajunge la aproape un miliard de lei pe an (respectiv în jur de 200 de milioane de euro). Pare destul de mult, dar cifra pălește în comparație cu cele vehiculate în Occident. Piața taximetrelor din Paris, de pildă, a fost estimată la două miliarde de euro pe an. Așa că înțelegem de ce Uber a fost întâmpinat în Vestul Europei și în SUA cu mult mai mare adversitate decât în România.

Proteste violente, cu blocarea șoselelor și șoferi Uber agresați, greve, procese tensionate, campanii de imagine controversate, toate au făcut parte din arsenalul folosit de taximetriști pentru a-și apăra teritoriul la Roma, Londra, Paris, Pittsburg, Johannesburg, Melbourne sau Buenos Aires. În unele cazuri, judecătorii le-au dat dreptate taximetriștilor și au interzis Uber. ”Soluția nu este să interzici aceste servicii, ci să le reglementezi. Autoritățile trebuie să stabilească un cadru legal care să accentueze beneficiile competiției de pe piața transportului de persoane și să elimine costurile și riscurile asociate apariției noilor jucători”, cred analiștii think-tank-ului Bruegel. Ei consideră că prezența Uber ar putea forța industria taximetriei să se modernizeze și să adopte noi tehnologii menite să le îmbunătățească serviciile. ”Presiunea concurenței combinată cu măsuri de reglementare potrivite poate duce la eficiență”, arată aceștia.

260 de lei în medie plătește lunar la stat un șofer Uber care lucrează două-trei ore pe zi, susțin reprezentanții companiei răspunzând acuzelor privind evaziunea fiscală pe care ar practica-o partenerii săi.

 

Citeste si:

Dragnea evită ieșirile publice. UPDATE: Liviu Dragnea și-a făcut apariția la congresul PSD

O nouă lovitură pentru posesorii de mașini vechi: UE are în plan taxe de drum plătite în funcție de emisiile de CO2

VESTE NESPERATĂ pentru ȘOFERI: În afară de TAXA AUTO...

AnimalZoo
Descoperire uluitoare: Singurul URANGUTAN ALBINOS din lume
AnimalZoo
Ghiciți pe cine strânge în brațe cu FOC Lidia Buble!
Doctorul Zilei
Prof. dr. Leon Dănăilă: ”O boala este formată 50% din stare organică și 50%...
Evz Monden
SEPARATI, dar IMPREUNA! In „SEZONUL DIVORTURILOR”, Bianca Dragusanu a vorbit...

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.