Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
miercuri, 26 iulie 2017

Ungaria încearcă să dea o lovitură comercială majoră României, UE și Americii

Autor:

Ungaria nu vrea ca Austria să fie dispecerul gazelor ce vor fi exportate din România, Marea Neagră, şi probabil Caspica, prin gazoductul transeuropean BRUA.

Aceasta este concluzia anunţului de săptămâna trecută al companiei de transport ungare FGSZ, care, prin reprezentanţii ei, a precizat că nu va exista o continuare a BRUA către Baumgarten Austria, ci că gazoductul se va opri pe teritoriul ţării vecine, de unde gazele pot ajunge către Slovacia, Serbia, Croaţia, Ucraina.

Operatorul de transport gaze al Ungariei a anunţat, vinerea trecută, că gazoductul BRUA care ar urma să ducă gazele extrase din Marea Neagră către ţările din vestul Europei se va opri pe teriotriul statului vecin, nu în Austria, aşa cum este proiectul. Guvernul lui Viktor Orban încearcă să “îşi tragă spuza pe turta lui”, în detrimentul Austriei, pentru că dacă BRUA se opreşte în Ungaria, atunci acolo va avea loc dispecerizarea şi alocarea cantităţilor pentru clienţii finali, evident cu beneficii financiare enorme pentru vecini.

Sigur, Ungaria este datoare să îşi urmărească interesele, dar acordul pentru traseul BRUA a fost luat, acum câţiva ani, la nivelul Comisiei Europene de la toate statele UE ce îl găzduiesc, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Ungaria a semnat pentru acest traseu şi beneficiază de asistenţă financiară de la Bruxelles pentru realizarea secţiunii de conductă de pe teritoriul ei, pentru că BRUA este considerat proiect strategic european. Scopul lui este de a asigura alternativă pentru Europa la gazele ruseşti şi predictibilitatea în aprovizionare. Pentru acest lucru dă UE bani şi la asta se aşteaptă. Aşa că, probabil, demersul Ungariei nu va fi unul încununat de succes. Dar , chiar dacă guvernul vecin va continua în această direcţie, există soluţii pentru ca BRUA să ajungă la destinţia lui iniţială. Surse din compania naţională de transport gaze Transgaz ne-au precizat că BRUA poate fi deviat prin Serbia şi Croaţia, către Austria, fără ca aceasta să fie singura soluţie luată în calcul. Mai mult, la nivelul părţii româneşti, anunţul de vinerea trecută al FGSZ nu este o supriză. Aparent, se ştia de ceva vreme de intenţiile Ungariei de a interveni pe proiect, cel puţin pentru Transgaz nu este o surpriză, aşa că, probabil, în prezent se evaluează alternativele de continuare a proiectului.

Iată ce spun surse europene apropiate situaţiei, citate de icis.com, publicaţia care a livrat prima informaţia legată de decizia FGSZ legată de BRUA. “În ultimii trei ani, Austria a coordonat eforturile trilaterale ale României, Ungariei şi Austriei şi acest proiect prin organizarea de sesiuni de lucru şi oferire de expertiză pentru punerea lui în funcţiune. Iniţial, acest proiect ar fi asigurat o securizare a furnizării prin conectarea rezervelor de gaz din Marea Neagră la infrastructura europeană a gazului. Cu schimbarea de poziţie de la Budapesta, noua sursă va fi sacrificată. Nu ştiu dacă acest proiect va mai exista în vreun fel, până la urmă“.

 

Prin schimbarea de orientare a Budapestei vizavi de acest proiect, Ungaria loveşte nu numai în UE, dar şi în SUA şi România. BRUA este, în primul rând, de mare interes pentru ţara noastră, care are şansa să devină un actor energetic regional şi să câştige miliarde din transportul şi redevenţe pe gaze, dar şi pentru americani(cei care vor exploata gazele din Marea Neagră), care încearcă să devină furnizor major de energie pentru Europa şi să-i concureze comerical în regiune pe ruşi, care de decenii erau principalul furnizor extern de gaze al Europei. Deci BRUA are şi un scop geostrategic. În acest sens, schimbarea de poziţie a Ungariei poate fi periculoasă, în momentul în care loveşte în interese atât de mari. Este logic de presupus că ungurii au şi ei sprijinul unei mari puteri energetice şi influente regional, care nu poate fi decât Rusia. Într-adevăt, în ultima perioadă, Budapesta s-a apropiat mult de Moscova iar Orban s-a întâlnit cu Vladimir Putin, care a promis investiţii de miliarde de dolari vecinilor. Or, blocarea BRUA pe teritoriul Ungariei ar pica cum nu se poate mai bine pentru Rusia, pentru că Gazprom ar rămâne în continuare prima opţiune a vestului Europei şi ar avea un cuvând greu de spus şi pe alocare gazelor de la Marea Neagră în Ungaria, dar fiind influenţa-i care se tot extinde la Budapesta. Adică exact contrariul scopului pe care BRUA îl avea iniţial.

 „Partea noastră din BRUA se face şi asigură preluarea întregii cantităţi de gaze din Marea Neagră. Ungurii spun că la ei nu e nevoie de conducta BRUA pentru că sistemul lor de transport actual poate prelua întreaga cantitate şi nu s-ar mai justifica economic o conductă suplimentară. Pentru austrieci, e o pierdere din punctul de vedere al dispecerizării cantităţilor din Marea Neagră în hubul Baumgarten, pentru că dispecerizarea s-ar face în Ungaria, care are conexiuni cu toate statele învecinate. Adică Ungaria ar deveni un hub concurent pentru Austria“, explică un oficial guvernamental român situaţia şi poziţia în care se găseşte România acum.

Repliere rapidă

Comisia Europeană a avut o primă reacţie la anunţul FGSZ. Oficialii de la Bruxelles au transmis că propunerea din partea operatorului ungar nu modifică obiectivul general al creării de rute de transport pentru a duce gazul din Marea Neagră şi alte surse (gaz lichefiat, Coridorul Southern Gas etc.) pe pieţele regionale. Comisia încurajează cu tărie operatorii din Ungaria, România şi Austria şi instituţiile naţionale care reglementează pieţele energetice să discute rapid noua propunere şi să facă modificările în conceptul de infrastructură în colaborare strânsă cu companiile interesate, astfel încât să evite întârzierile şi să se asigure că noul concept răspunde nevoilor pieţelor. Comisia Europeană e pregătită să asiste operatorii naţionali şi instituţiile de reglementare în aceste discuţii“, se spune într-un comunicat remis ieri presei. „Prima fază a proiectului BRUA, cea pentru care Uniunea Europeană a acordat o finanţare de 180 milioane euro, nu este afectată de decizia Ungariei privind renunţarea la interconectarea cu Austria“, a spus. La rândul său, directorul general al Transgaz, Ion Sterian. Acesta mai spune că a aflat de decizia Ungariei încă din 19 iulie, când a fost semnat memorandumul privind coridorul vertical de transport al gazelor din Grecia spre Ungaria. În ceea ce priveşte faza a doua a proiectului, Ion Sterian spune că Ungaria a dat asigurări că vor confirma o capacitate fermă de 4,4 miliarde metri cubi/an, pe interconectarea Horia (RO) – Csanadpalota (HU). Ion Sterian a mai afirmat că s-au purtat discuţii cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi cu Ministerul Energiei pentru a stabili o poziţie comună faţă de decizia Ungariei.

 

Miza uriaşă a gazului din Marea Neagră

România are rezerve estimate de circa 120 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, îm perimetre concesionate de Carlyle Group(prin Black Sea Oil&Gas), Exxon Mobil – OMV şi LukOil – Romgaz. Planuri ferme de începere a producţiei sunt , deocamdată, la Carlyle, din 2019, care deţine rezerve de 10 miliarde de metri cubi. Exxon, cu 80 de miliarde de metri cubi, este aşteptat să ia decizia comercială de investiţie în acest an sau la anul, iar exploatarea ar urma să înceapă din 2020. LukOil, care a anunţat o descoperire de 30 de miliarde de metri cubi, nu a anunţat niciun fel de plan de exploatare.

Practic, din deceniul următor, România împreună cu americanii ar trebui să devină un furnizor de gaze major în regiune. Mai mult, ar urma să deţină şi un rol geostrategic important, pentru că ar putea, evident cu ajutorul companiilor americane, să concureze Gazprom în regiune, ba chiar şi într-o piaţă tradiţional a ruşilor, cum este Ucraina. În prezent, Rusia deţine monopolul de tranzit pe conductele din Dobrogea, cu toate că este departe de a utiliza la maximum această capacitate, folosind doar circa jumătate din aceasta. Din cauza contractelor dintre Transgaz şi Gazprom, semnate în baza unor acorduri internaţionale încheiate între România şi Rusia în 1970, 1986 şi 1996, Comisia Europeană a declanşat în 2012 o procedură de infringement împotriva statului român, suspendată înainte ca România să fie chemată în judecată la Curtea Europeană de Justiţie. România a denunţat convenţiile cu Rusia în 2011, însă, ca urmare a mecanismelor de denunţare prevăzute în textele convenţiilor, contractele semnate în baza acestora au rămas în vigoare. În prezent, pe Tranzit 1, cel puţin teroretic, oricine poate avea acces(în practică, sunt numai ruşii), iar Tranzit 2 şi 3 trebuie deschise licitaţiilor libere din 2019. Acesta este, de altfel, şi anul în care începe să curgă gazul din Marea Neagră şi în care americanii, întâi prin BSOG, apoi, probabil, şi prin Exxon, ar putea începe „atacul“ la pieţele tradiţionale ale Gazprom

 Capacitatea mare a conductelor din Dobrogea, Tranzit 1, 2, 3(5 mld. mc, 10 mld. mc, respectiv 10 mld. mc) le face ideale pentru a evacua peste graniţe, către Ucraina şi Bulgaria, gazul din Marea Neagră, începând cu deceniul următor. Spre comparaţie, BRUA, care evacuează în Vest, prin Ungaria, are doar o capacitate de doar 4,4 mld. de metri cubi.

Citeste si:

Vladimir PUTIN ar vrea să INVADEZE ROMÂNIA. Declarația care ar putea isca un RĂZBOI între VEST și EST

Cei mai de temut militari americani vin în ROMÂNIA: Sunt cunoscuţi drept CAVALERII DE FIER!

Cine se poate pensiona anul acesta

Evz.ro
EXPLOZIV! ADEVĂRUL despre SUCCESIUNEA MONARHICĂ. REGELE MIHAI DOREA ca...
Doctorul Zilei
Leucemia ar putea fi vindecată datorită unei noi descoperiri
Evz.ro
SUNTEM SPIONAŢI LEGAL, oricând, oriunde. CE NE FACE GOOGLE fără să ştim?...
Evz Monden
Nimeni NU poate să GHICEASCĂ câţi ani are această FEMEIE. Este SPECTACULOASĂ...

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.