Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
miercuri, 23 mai 2018

Economia duduie, dar rămânem departe de UE

Autor:

Creșterea economică din ultimul an a dus România aproape de jumătatea statelor membre în ceea ce privește Produsul Intern Brut. I-am depășit pe greci, dar suntem la mare distanță de țările dezvoltate.

 

Produsul Intern Brut al României a ajuns la 187,8 miliarde euro în 2017, conform datelor publicate de Eurostat, valoare care reprezintă 1,2% din PIB-ul Uniunii Europene, care s-a ridicat la 15.300 miliarde euro anul trecut. România este peste Grecia, care a avut un PIB de 177,7 miliarde euro , dar sub Cehia, cu un PIB de 192 miliarde euro. Țara noastră se află pe locul 16 în UE după nivelul PIB dintre cele 28 de state membre.

România a întrecut Ungaria în 2006, când am ajuns la o pondere de 0,8% din PIB-ul UE, iar Ungaria avea doar 0,7%. Anul trecut Ungaria se afla la 0,8% din PIB-ul UE, după o creștere redusă în toată perioada. Grecia, pe care am ajuns-o din urmă, avea acum zece ani o pondere de 1,8% în PIB-ul UE, dar a trecut prin crize majore ale datoriilor suverane și recesiune economică. Portugalia, aflată în fața noastră, are acum o pondere în PIB-ul UE de 1,3%, după ce avea 1,4% în urmă cu o decadă. În apropierea noastră se află și Cehia, care a urcat de la 1,1% până la 1,3%. Semnificativ a urcat Polonia, de la 2,4% până la 2,9%, o economie care nu a trecut prin nicio recesiune în ultimii zece ani.

La vârful topului european se află cele mai mari economii, cu Germania pe primul loc cu un PIB de 3.263 miliarde euro în 2017, în creștere de la 3.144 miliarde euro în 2016 și 3.043 miliarde în 2015. Germania are și cea mai mare pondere în PIB-ul UE, de 21,3%. Pe locul secund se află Marea Britanie, care va lăsa un gol important în economia UE după finalizarea Brexit, cu un PIB de 2.324 miliarde euro, în scădere de la 2.395 miliarde euro în 2016 și 2.602 miliarde în 2015.

Franța ocupă locul al treilea cu un PIB de 2.287 miliarde euro, în creștere de la 2.228 miliarde euro în 2016 și este urmată de Italia cu 1.716 miliarde euro, în urcare de la 1.680 miliarde euro în 2016. Spania completează top cinci cele mai mari economii cu un PIB de 1.163 miliarde euro, în creștere de la 1.118 miliarde euro în 2016. Primele cinci economii, inclusiv Marea Britanie, reprezintă 70,2% din PIB-ul UE 28, pondere în scădere de la 70,9% în 2016 și 71,4% în 2015.

Următoarele cinci economii din UE sunt Olanda, cu un PIB de 733 miliarde euro, Suedia cu 478 miliarde euro, Polonia cu 465,6 miliarde euro, Belgia cu 437 miliarde euro și Austria cu 369 miliarde euro. Toate cinci reprezintă 16,2% din PIB-ul UE, pondere în creștere de la 15,9% în 2016 și 15,7% în 2015. De asemenea, ponderea acestora este mai mare decât ce cumulată a următoarelor 18 state membre, inclusiv România.

 

În partea de jos a topului se regăsesc 11 state cu economii mici și impact nesemnificativ la nivelul UE, având fiecare o pondere mai mică de 1%. Ungaria este cea mai mare, cu 0,81% pondere, în timp ce Malta este cea mai mică, cu 0,07%. Și statele sunt, de altfel, de mărimă mică sau foarte mică. Lista este completată de Slovacia, Luxemburg, Bulgaria, Croația, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia și Cipru.

Posibilitate de creștere

Țara noastră se află acum la mijlocul topului și se luptă cu șapte state pentru o poziție mai bună. Irlanda conduce lotul de șapte cu un PIB de 296,2 miliarde euro, în creștere de la 275,6 miliarde în 2016, urmată de Danemarca cu 288,4 miliarde euro, în urcare de la 277,5 miliarde euro anul anterior. Finlanda este imediat mai jos cu un PIB de 223,5 miliarde euro, în urcare de la 215,8 miliarde euro, iar Portugalia o urmează cu o economie de 193 miliarde euro, în creștere de la 185,5 miliarde euro în 2016.

Cehia este următoarea economie cu un PIB de 192 miliarde euro, în creștere de la 176,6 miliarde euro în 2016, iar România o urmărește cu un PIB de 187,8 miliarde euro, în urcare de la 169,8 miliarde euro. Iar lista este completată de Grecia, cu un PIB de 177,7 miliarde euro, în creștere de la 174,2 miliarde euro în 2016. Cele șapte state de la mijlocul clasamentului au o pondere totală de 10,14% în PIB-ul UE 28.

Se poate observa că țara noastră este foarte aproape de Cehia și Portugalia și aproape de Finlanda. Danemarca și Irlanda vor fi mult mai dificil de egalat, având un PIB cu peste 50% mai mare decât al nostru. Totuși, o menținere a trendului actual de creștere, care înseamnă și o păstrare a echilibrelor macroeconomice, ne poate duce în câțiva ani pe locul 14 în top, iar pe termen ceva mai lung ne-am putea apropia de cele din top zece. De altfel, Open Institute Sofia a calculat cât de repede va ajunge valoarea PIB a țărilor din regiune la 90% din media UE, iar rezultatul arată că în timp ce Bulgariei îi vor fi necesari 24 de ani, România ar avea nevoie de doar zece ani. Mai rapid decât noi se pare că vor ajunge slovacii (opt ani), lituanienii (șapte ani) și slovenii (trei ani), iar Cehia este, practic, la acest nivel.

 

De la ieșirea din criză, economia țării noastre a crescut semnificativ. În 2013 PIB se situa la 637,45 miliarde lei pentru a ajunge până la 712,65 miliarde lei în 2015 și la 858,33 miliarde lei anul trecut. Din păcate, deficitul bugetar a fost o constantă a acestor ani; după ce a fost redus până la 0,8% din PIB în 2015, de la 2,1% în 2013, în 2016 și 2017 s-a situat la 3% și la 2,9%. La fel a evoluat și datoria publică; de la valoarea de 240,7 miliarde lei din 2013 a urcat la 268,6 miliarde lei în 2015 și la 300,7 miliarde lei anul trecut. Ca pondere în PIB, datoria a scăzut, de la 39,4% în 2014 până la 37,7% în 2015 și 35% anul trecut.

Este interesant de observat că o creștere de 60 miliarde lei a datoriei publice în ultimii cinci ani este „echivalentă“ cu o creștere a PIB de aproape 221 miliarde lei. Dacă situația ar fi la fel în următorii cinci ani, în 2022 vom avea un PIB cât al Finlandei. Numai că nu se poate face o corelație exactă între datoria publică și creșterea economică având în vedere că majoritatea sumelor care ajung la buget prin împrumuturi se duc către plata pensiilor și a salariilor, nu către investiții.

Stagnare în primul trimestru

Opiniile analiștilor referitoare la evoluția viitoare a economiei noastre sunt mai pesimiste decât cele ofiiciale. În timp ce ultima proiecție a Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) vede PIB-ul crescând până la 234 miliarde euro (1.078,3 miliarde lei și un curs mediu de 4,6 lei/euro), raportul Băncii Transilvania vede PIB-ul la 220,7 miliarde euro în același an (și euro la 4,73 lei). Diferența vine din estimările legate de creșterea reală a PIB din fiecare an; în timp ce CNP se așteaptă la un avans al PIB de 6,1% în 2018 și de 5,7% în 2019 și 2020, analiștii BT estimează un avans de 4,7% în 2018, de 3,3% în 2019 și de 2,9% în 2020.

 

Partea bună este că scenariile analiștilor privați sunt pozitive, chiar dacă nu sunt la fel de optimiste precum cele oficiale și chiar dacă atrag atenția că au crescut riscurile care pot destabiliza economia la nivel macro. „Creșterea economică va încetini mai  mult decât era de așteptat“, notează ultimul raport al Capital Economics, care mai arată că dezechilibrele acumulate deja vor forța banca centrală să înăsprească și mai mult politica monetară. Banca Națională a și majorat dobânda de politică monetară între timp, până la 2,55 de la 2,25% anterior, iar inflația a ajuns oficial la 5,2% în aprilie. ROBOR la trei luni, dobânda de referință pentru creditele bancare în lei, a urcat la 2,75%, valoare înregistrată ultima oară în 2014. „Cea mai importantă valoare a ROBOR va fi cea din ultima zi a primului trimestru sau a fiecărui trimestru. Întretimp, ROBOR mai crește sau mai scade. Într-adevăr, ar trebui să vedem care sunt cauzele. Noi am avut o perioadă cu dobânzi extrem de mici și gândiți-vă că începe să vină perioada în care încep să crească. În România am avut niște creșteri de dobândă de politică monetară, care au avut mai mult sau mai puține efecte asupra ROBOR, dar am avut și câteva operațiuni ale Băncii Centrale prin care a retras lichiditate din piață printr-o modalitate care nu a mai fost folosită din 2011 și la o dobândă destul de mare. În acel moment, s-a văzut, ROBOR s-a dus peste dobânda de politică monetară“, explică profesorul de economie Dan Armeanu.

Evoluția PIB din primul trimestru al acestui an le dă dreptate analiștilor. În ciuda unei creșteri de 4,2% în serie ajustată sezonier față de primul trimestru al anului trecut, economia a stagnat față de trimestrul anterior, adică septembrie-decembrie 2017, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). De altfel, INS a revizuit negativ și creșterile PIB din trimestrele anterioare, precum trimestrul al patrulea din 2017 față de trimestrul anterior de la 0,55 la 0,3%, trimestrul al treilea 2017 față de trimestrul al doilea de la 2,4% la 2,2% și trimestrul al doilea față de precedentul de la 1,7% la 1,6%.

Chiar și creșterea de 4,2% este sub așteptările autorităților, care vedeau avansul la peste 5%, iar analiștii și-au revizuit prognozele pentru 2018 (Erste Group a coborât creșterea PIB pentru acest an de la 4,7% până la 4,1%, iar cei de la ING Bank de la 4,7% până la 3,5%). În primul trimestru consumul a încetinit, ca și disponibilitatea poopulației de a contracta credite bancare, ca urmare a creșterii ROBOR cu două puncte procentuale în ultimele șase luni, iar avansul PIB a fost blocat și de creșterea economică redusă din zona euro, care a încetinit creșterea exporturilor. „Față de trimestrul anterior avem o stagnare, iar față de anul anterior avem o creștere economică relativ ridicată, dar mult încetinită față de trimestrele anterioare“, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Pericolul pentru restul anului este ca scăderea în consum să fie și mai mare, ceea ce poate duce la o stagnare continuă a PIB.              

187,8 miliarde euro a fost valorea PIB-ului țării noastre anul trecut, cifră care ne pune pe locul 16 între cele 28 de state ale Uniunii Europene

România a început să crească semnificativ din 2014, când consumul a înregistrat o creștere peste 4%. Cel mai mare ritm de creștere al consumului în România a fost anul trecut, de 10%. Dar, de la un an la altul, nu a depășit niciodată 2,5 puncte procentuale. Adică a fost un consum treptat, sustenabil- Dan Armeanu, profesor de economie.

Acest articol a fost publicat în numărul 20 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 21-27 mai 2018

Citeste si:

CAPITAL COMUNICATE

Autor: SC​ ​CREATIVE​ ​DUAL​ ​SERVICES​
Frigider sau combina frigorifica? Ce sa alegi

Autor: SC Sanito Distribution SRL
Reciclarea – Coșurile de gunoi ideale pentru colectarea selectivă

Evz.ro
EXCLUSIV EvZ! Fostul șef al ANI, Horia Georgescu rupe tăcerea! Ce roluri...
Doctorul Zilei
Cinci teste medicale, recomandate femeilor, care depistează cancerul înainte...
AnimalZoo
O pisica uriașă a băgat spaima în englezi
Evz Monden
Elena Basescu si Syda s-au impacat! “Ne petrecem vacanţa împreună, ca o...
Ziare.com
Gospodarii dintr-un sat din Tulcea stau de 3 zile cu porcii morti de pesta in...

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.