Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
marţi, 11 septembrie 2018

Foamea de bani a Guvernului bagă în priză Banca Națională a României

Autor: 3471 Vizualizari

Băncile comerciale se împrumută din ce în ce mai mult la BNR, deși în urmă cu doar câteva luni aveau exces de lichiditate. Între timp, rezerva valutară a României a scăzut la un nivel aproape similar cu cel din perioada crizei. Statul mătură toți banii de pe piață.

 

Rezerva internațională gestionată de Banca Națională a României (BNR) a scăzut, lună de lună, de la începutul acestui an, și a ajuns la un nivel comparabil doar cu cel din perioada crizei financiare.

Mai precis, niciodată de la începutul lui 2010 (adică la doar câteva luni după ce România se împrumutase la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială peste 20 de miliarde de euro pentru a își consolida rezervele) și până la finalul lui august 2018, rezervele României nu au mai atins un nivel atât de redus.

Doar între februarie 2018 și septembrie 2018, vistieria țării a sărăcit cu peste patru miliarde de euro, până la 31 de miliarde de euro.

Această evoluție nu poate fi justificată exclusiv din plasamentele efectuate de Banca Națională a României care, deși cel mai probabil au continuat să vină cu un randament negativ, nu pot produce foarte mari pierderi, prin natura lor foarte conservatoare.

BNR a devenit jucător în piață

În acest context, scăderea rezervei pare să fie rezultatul unor intervenții ale Băncii Naționale în piață.

BNR are perioade când intervine fie pe piața monetară, acolo unde încearcă să evite variații foarte mari ale dobânzilor la care băncile se împrumută între ele (deja celebra ROBOR, în funcție de care sunt calculate și dobânzile la creditele cu dobânda variabilă luate de populație și de firme), fie pe piața valutară, în general pentru a evita devalorizarea cursului de schimb.

Aceste intervenții nu sunt anunțate sau explicate de BNR decât în anumite situații și în termeni generali, însă unul dintre indicatorii care semnalează astfel de situații este rezerva valutară.

O scădere abruptă a rezervei, așa cum este cazul acum, arată că BNR a folosit o parte dintre acești bani pentru a interveni în piață.

Pentru a putea alimenta cu lei piața monetară interbancară și a evita astfel creșterea dobânzilor, BNR folosește bani din rezervă pe care îi schimbă din valuta în care sunt plasați în monedă locală. Sumele plasate la ultima licitație prin care banca centrală a împrumutat băncile comerciale arată că nevoia de bani din piață este una foarte mare.

 

Băncile au luat, la finalul lunii august, peste 12 miliarde de lei, printr-o operațiune a cărei amploare nemaiîntâlnită în ultimii șapte ani. Este vorba despre o operațiune de tip 

repo, prin care băncile au adus la BNR garanții sub formă de titluri de stat și au luat lichidități. Pe de altă parte, analistul Radu Soviani, apreciază, pentru PSNews, că sumele cheltuite din rezervă au mers către piața valutară, pentru a evita o devalorizare a monedei.

Uneori direct, dar de cele mai multe ori prin intermediul unor bănci mari, BNR poate interveni pe piața valutară prin cumpărarea de lei contra valută, evitând astfel devalorizarea monedei. Și această operațiune înseamnă, în final, cheltuieli din rezerva valutară.    

„Rezervele valutare ale României continuă să se împuțineze pe fondul vânzării de valută de către BNR în scopul temperării deprecierii leului. În prezent, rezerva valutară a României este cu cinci miliarde de euro mai mică decât la 30 aprilie 2017, respectiv 31 de miliarde de euro, dispărând astfel din rezerva gestionată de BNR, aproape 14% în ultimele 16 luni. În principal prin vânzarea de euro pe piața valutară, BNR a urmărit să tempereze deprecierea leului, rezultatele fiind mai mult decât modeste. Dacă la 30 aprilie 2017 un euro valora 4,53 de lei, la 31 august 2018, după ce BNR a pierdut cinci miliarde de euro din rezervă, un uuro valorează 4,64 de lei", spune Soviani.

O parte din banii dați băncilor ajung tot la stat

Pe de altă parte, una dintre explicațiile pentru care băncile au ajuns să aibă nevoie de sume atât de importante de bani, deși nu mai devreme de sfârșitul lui 2017 aveau excedent de lichidități, îl constituie și apetitul tot mai crescut al statului pentru împrumuturi.

Majorările de pensii de salarii precum și evoluția negativă a încasărilor bugetare (vizibile în creșterea deficitului bugetar între iunie 2017 și iunie 2018) au făcut ca Guvernul să caute bani în alte zone. Cum împrumuturile pe piețele exeterne sunt limitate, sursa principală o constiuie băncile locale. Iar împrumuturile luate de stat, prin licitații săptămânale sunt din ce în ce mai mari. Săptămâna trecută, de exemplu, Ministerul Finanțelor a încercat să atragă 410 milioane de lei și a reușit să ia 275 de milioane de lei de la băncile din România, la un ranadment mediu de 4,1%. Faptul că nu toate oferte băncilor s-au calificat în randamentul oferit de stat arată, la rândul său, că băncile consideră că acțiunile Guvernului sunt mai riscante, motiv pentru care cer randamente mai mari.

 

Pe ansamblu, de la începutul acestui an și până la finalul lui august, soldul creditului guvernamental (adică sumele totale pe care statul are să le înapoieze băncilor de la care s-a împrumutat) a crescut de la sub 95 de miliarde de lei la aproape 100 de miliarde de lei, în condițiile în care unele dintre credite au ajuns la scdență. Aceasta înseamnă că ritmul și volumele la care statul se împrumută au crescut semnificativ.

Soldul creditului guvernamental în 2018

Ianuarie                              95 mld lei

Februarie                            98 mld lei

Martie                                  98 mld lei

Aprilie                                  101 mld lei

Mai                                       102 mld lei

Iunie                                    98 mld lei

Iulie                                     98 mld lei

August                                100 mld lei

Sursa: BNR

Evoluția rezervei valutare a României în acest an

Ianuarie                              33,4 mld euro

Februarie                            35 mld euro

 

Martie                                  34,7 mld euro

Aprilie                                  33,5 mld euro

Mai                                       33,1 mld euro

Iunie                                    31,7 mld euro

Iulie                                     31,3 mld euro

August                                31 mld euro

Sursa: BNR

Cifra:

1,61%

din PIB, era deficitul bugetului general consolidat la finele primelor șase luni din 2018, de două ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2017

Citeste si:

CAPITAL COMUNICATE

Autor: SC Sanito Distribution SRL
Covorașe profesionale – protejează orice tip de suprafață

Autor: Dry Ice SRL
Transportul de la aeroport la hotel sau direct la companie – ce opțiuni ai?

Evz.ro
Al doilea PICASSO cu probleme al ZILEI, în România. Politică, artă,...
Doctorul Zilei
Cum se transmite și cum nu se transmite hepatita și cu ce analize poți...
AnimalZoo
Legătura dintre stres și animalul de companie. Un bărbat a revoltat lumea...
Evz Monden
Andreea Marin, DECLARATIE UIMITOARE, facuta pe vremea cand era SOTIA lui...
Fanatik
Alertă meteo! Vine ciclonul: cod galben de ninsori! Care sunt zonele afectate
Fanatik
Pensii de mii de euro în România! Casa Națională de Pensii a anunțat cine...

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.