Editura Evenimentul si Capital SECTIUNI
Versiune Web
miercuri, 13 iunie 2018

Harta salariilor pe regiuni: Unde se câștigă cel mai bine în România

Autor: 5191 Vizualizari

Salariile din țara noastră au crescut anul acesta după trecerea tuturor contribuțiilor de la angajator la angajat. Dar diferențele salariale dintre regiuni și județe se mențin și încă la un nivel ridicat, atât la venituri, cât și la PIB/locuitor.

 

Salariul minim brut din România este, în prezent, echivalentul a 416 euro, al treilea cel mai mic din Uniunea Europeană, conform unui studiu al KPMG, devansând Lituania, unde este 400 de euro, și Bulgaria, 261 euro. Țara noastră a urcat o poziție față de anul trecut după ce Guvernul a decis trecerea contribuțiilor angajatorului în sarcina angajatului, ceea ce a dus la o majorare artificială a veniturilor. În condițiile în care se aplică o cotă efectivă de impozitare de 44%, salariul minim net rămâne al doilea în UE, cu 243 euro, depășind doar Bulgaria, unde este 202 euro. Cota de impozitare (CAS, CASS, impozit pe venit și alte contribuții) este a șaptea la nivel european printre cele 20 de state care au un salariu minim stabilit la nivel național. Extremele de impozitare se regăsesc în Irlanda, cu 15% cotă efectivă de impozitare, și Franța, cu 87%. 

Salariul mediu brut la începutul acestui an, adică după trecerea contribuțiilor la angajat, a urcat la 4.162 lei, nivel care a fost utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018. Nivelul salariului este în creștere cu aproximativ 33% de la 3.256 lei în 2017. Datele Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) arată că anul trecut câștigul salarial mediu net lunar a fost de 2.373 lei, în creștere cu 16% față de 2016, iar anul acesta se va situa la 2.634 lei, în urcare cu 11%, urmând să crească la 2.855 lei în 2019, plus 8,4%, și în 2020 la 3.069 lei, plus 7,5%. 

Numărul mediu de salariați din economie este de asemenea prevăzut să crească, dar cu procente mai mici decât salariul mediu. Astfel, dacă în 2017 numărul mediu de salariați era de 4,925 milioane, în 2018 ar tebui să ajungă la 5,138 milioane, pentru a urca la 5,5 milioane în 2020 și la 5,72 milioane în 2021. Rata de creștere anuală se situează între 3,5% și 4,3%, conform datelor CNP. Cei mai mulți salariați se află în regiunea București-Ilfov, cu un total de 1,13 milioane, pe locul secund fiind regiunea Nord-Vest cu 706.000, iar pe al treilea fiind regiunea Centru cu 661.000 salariați. 

Cu toate acestea dintre angajații cu normă întreagă înregistrați la nivel național doar o mică parte câștigă salarii lunare nete mai mari de 1.000 de euro. Conform datelor Inspecției Muncii, la finele lunii aprilie a.c., numărul salariaţilor cu normă întreagă de muncă care au salarii de peste 1.000 de euro net lunar (7.800 de lei brut) era, la sfârșitul lunii aprilie, de 217.402 persoane. Dintre aceștia, mai mult de jumătate lucrează în București (113.078), urmat la mare distanță de Cluj (16.404 de astfel de salariați), Timiș (circa 13.036), Ilfov (9.906), Braşov (6.425), Iaşi (5.948), Sibiu (5.550) şi Prahova (cu 4.647).

 

Mulți salariați în Capitală

Cu excepția regiunii Sud-Vest Oltenia, unde se regăsesc doar 396.000 salariați la nivelul lui 2018, toate celelalte regiuni (opt în total) au peste jumătate de milion de salariați. Diferențele se păstrează și în cazul câștigurilor salariale. Zona București-Ilfov, unde sunt și cei mai mulți angajați, are un salariu mediu t de 5.591 lei și mediu net de 3.555 lei. Pe locul secund se află regiunea Vest cu 4.087 lei salariu mediu brut și 2.590 lei mediu net. Următoarea este regiunea care ocupă locul secund ca număr de angajați, respectiv Nord-Vest, unde regăsim un salariu mediu brut de 3.904 lei și un mediu net de 2.479. 

Regiunea Centru, următoarea ca număr de salariați, are un câștig salarial mediu brut de 3.888 lei și mediu net de 2.453, conform datelor CNP. 

Cel mai mic salariu mediu brut se găsește în regiunea Sud-Est, de 3.425 lei, iar mediu net de 2.159. Regiunea cu cei mai puțini salariați, cea din Sud-Vest Oltenia, are un salariu mediu brut puțin mai mare, de 3.636 lei și mediu net de 2.285. 

La nivel de județ însă rămân discrepanțe și mai mari. Inclusiv în regiunea București-Ilfov este o diferență semnificativă între salariul mediu net din București (3.658 lei) și Ilfov (2.853 lei), valoarea mare a câștigului net fiind susținută de faptul că în București sunt 984.300 salariați, iar în Ilfov doar 144.900. 

La nivelul întregii țări putem observa că nu mai există niciun județ cu salariu mediu net mai mic de 2.000 de lei. Cel mai mic salariu mediu net se regăsește în județul Harghita, cu 2.019 lei, urmat de Brăila cu 2.022 lei, de Ialomița cu 2.047 lei, de Teleorman cu 2.048 lei, iar top cinci este completat de Covasna cu 2.065 lei. Diferențele dintre acestea sunt ca și inexistente, maximul fiind de 46 de lei. 

La polul opus, cele mai mari salarii medii nete se regăsesc în București cu 3.658 lei, urmat de județul Cluj cu 3.118 lei și Timiș cu 2.992 lei. Pe locul următor găsim Ilfov cu 2.853 lei, urmat de Brașov cu 2.676 lei și Sibiu cu 2.673 lei. Diferența dintre județul cu cele mai mic salariu mediu (Harghita) și cel mai mare (București) este de 80%, dar dacă eliminăm regiunea Capitalei diferențele dintre județe se estompează puternic. Diferența dintre salariul mediu din Harghita și salariu mediu pe total economie (inclusiv București-Ilfov) este de 30% (615 de lei). De altfel, indicele de disparitate calculat de CNP, adică diferența dintre venitul mediu net național și cel regional, arată că în timp ce București-Ilfov are un indice de 135%, cel mai redus indice îl regăsim în Sud-Est, de 82%, iar restul de șase regiuni urcă de la 86,1% (Nord-Est) până la 98,3% (Vest). 

 

Discrepanțe regionale

Cei mai mulți șomeri se găsesc în zona de Nord-Est, respectiv 19% din numărul total de șomeri în 2017 și 18,8% în 2018, regiune urmată îndeaproape de Sud-Vest Oltenia cu 17,2% anul trecut și 17,3% anul acesta. Sud-Muntenia și Sud-Este se țin foarte aproape, cu procente de 16,6%, respectiv 16,1% pentru acest an. La polul opus se află regiunea Vest, cu doar 5,3% dintre șomerii înregistrați atât în 2017, cât și în 2018, urmată de București-Ilfov cu 5,5% în 2017 și 5,6% în 2018 și de Nord-Vest cu 9,6% în ambii ani și de regiunea Centru cu 10,8%. 

Discrepanțe mult mai mari apar la calculul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor în fiecare regiune. În timp ce în Nord-Est nivelul regional reprezintă doar 60,9% din nivelul național, în București-Ilfov procentul sare la 231,7%. O valoarea mai mare decât cea națională se mai regăsește doar în regiunea Vest, unde procentul este de 104,5%, în timp ce în regiunea Centru este de 94,5%, în Nord-Vest de 88,4%, iar în Sud-Est de 85,7%. Regiunea Sud-Muntenia are un PIB/locuitor de 79,7% din nivelul național, iar Su-Vest Oltenia are 75,1%. 

Comisia Națională de Prognoză vede creșterea economică, conform prognozei din mai, la 6,1% pentru acest an, la 5,7% pentru următorii doi ani și a 5% pentru 2021. Regiunea București-Ilfov ar urma să crească cel ai puțin, 5,9% anul acesta, coborând până la 4,6% în 2021, în timp ce cea mai mare creștere ar trebui să fie în regiunea Nord-Est, de 6,5% în 2018 și 5,4% în 2021.

 

Topul beneficiilor care fac atractiv locul de muncă 

Angajatul modern, cel care lucrează în parcuri industriale sau în clădiri de birouri din orașele mari are cerințe tot mai ridicate și mai specifice față de angajatori. Cum nivelul șomajului este suficient de redus încât companiile să aibă dificultăți semnificative în a găsi noi muncitori, trebuie să găsească soluții pentru a satisface dorințele actualilor și potențialilor angajați, dorințe care nu sunt doar salariale. Conform unui studiu realizat de Frames & Train Your Brain, angajații din prezent consideră că pachetul salarial este cel mai important la angajare în proporție de 64%, în timp ce 43% arată că iau în calcul și soliditatea firmei. Iar 22% au anunțat că flexibilitatea programului de lucru este în topul celor mai importante beneficii. De asemenea, în topul beneficiilor dorite apar mașina de serviciu, decontarea transportului, laptopul și telefonul mobil și, în creștere semnificativă, suportul financiar pentru traininguri și asigurările medicale private. „Pachetul salarial, care include salariul lunar, tichetele de masă, primele de sărbători și cele de concediu, continuă să facă diferența în piață, indiferent de domeniul de activitate. Însă, spre deosebire de anii trecuți, angajații sunt mai atenți la timpul lor, astfel că programul de lucru flexibil a devenit tot mai relevant.  Cum tehnologia actuală permite multora să lucreze online, este de așteptat ca acest criteriu să devină tot mai relevant, iar firmele trebuie să fie pregătite pentru această tendință”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. De cealaltă parte, angajatorii susțin în proporție de 73% că sunt dispuși să ofere mai multe beneficii angajaților, iar 20% spun că au deja un sistem de bonificație care își arată efectele. De asemenea, 7% au declarat că vor menține actualul sistem de plată.

Acest articol a fost publicat în numărul 23 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 11 - 17  iunie 2018

Citeste si:

CAPITAL COMUNICATE

Autor: Affiliating Marketing Services S
Principalii pasi pentru gasirea unui loc de munca la domiciliu

Autor: Adserving iAgency.ro
Ce acte sunt necesare pentru schimbarea permisului auto

Evz.ro
Meteo alertă. VREMEA SE SCHIMBĂ DRAMATIC. Natura se va dezlănţui în...
Doctorul Zilei
Modificări halucinante ale creierului la copiii care petrec mult timp pe...
AnimalZoo
Când animalul tău de companie se întinde în tot patul, tu unde mai dormi?...
Evz Monden
Alexandra Dinu a oferit detalii despre viata sa din America! Putini stiu ce...
Fanatik
Vine IADUL ALB! COD PORTOCALIU in toata tara! Ce se intampla in urmatoerele ore
Fanatik
Parintii din Romania vor lua foc! Ce le pregateste Ecaterina Andronescu elevilor

LASA UN COMENTARIU





Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul CAPITAL.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.